De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 1 aprilie 2022 04:13 (modifică)
IoanT (Talk | contribuţii)
(→Istoricul clădirii)
← Diferenţa anterioară		 Versiunea curentă (5 decembrie 2023 10:59) (modifică) (anulează)
IoanT (Talk | contribuţii)
(→Istoricul clădirii)
 
(One intermediate revision not shown.)
Linia 1: Linia 1:
__TOC__ __TOC__
==Istoricul clădirii== ==Istoricul clădirii==
-[[Imagine:686.jpg|thumb|100px|left|]]''Biserica Bob'', cu hramul ''Înălţarea Domnului'', a fost prima biserică românească, ridicată intramuros, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și aparținând cultului greco-catolic. Numele bisericii provine de la cel al episcopului '''Ioan Bob''', nobil român, ajuns episcop greco-catolic al Blajului, pe cheltuiala căruia a fost ridicat lăcaşul de cult, între anii 1801-1803, după planurile arhitectului Iosif Leder. El ar fi fost ajutat de Mihail Oros, secretar în guberniul Transilvaniei, dar și de contele Banffy, pe care, mai înainte episcopul Ioan Bob l-ar fi împrumutat cu sume mari de bani.+[[Imagine:686.jpg|thumb|100px|left|]]''Biserica Bob'', cu hramul ''Înălţarea Domnului'', a fost prima biserică românească, ridicată intramuros, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și aparținând cultului greco-catolic. Numele bisericii provine de la cel al episcopului [[Ioan Bob]], nobil român, ajuns episcop greco-catolic al Blajului, pe cheltuiala căruia a fost ridicat lăcaşul de cult, între anii 1801-1803, după planurile arhitectului Iosif Leder. El ar fi fost ajutat de Mihail Oros, secretar în guberniul Transilvaniei, dar și de contele '''Banffy''', pe care, mai înainte episcopul Ioan Bob l-ar fi împrumutat cu sume mari de bani.
==Detalii arhitectonice== ==Detalii arhitectonice==

Versiunea curentă

Cuprins

[modifică] Istoricul clădirii

Biserica Bob, cu hramul Înălţarea Domnului, a fost prima biserică românească, ridicată intramuros, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și aparținând cultului greco-catolic. Numele bisericii provine de la cel al episcopului Ioan Bob, nobil român, ajuns episcop greco-catolic al Blajului, pe cheltuiala căruia a fost ridicat lăcaşul de cult, între anii 1801-1803, după planurile arhitectului Iosif Leder. El ar fi fost ajutat de Mihail Oros, secretar în guberniul Transilvaniei, dar și de contele Banffy, pe care, mai înainte episcopul Ioan Bob l-ar fi împrumutat cu sume mari de bani.

[modifică] Detalii arhitectonice

Construcția a plecat de la cumpărarea unei case în strada Fânului, azi str. Napoca, care avea o grădină mare, la capătul căreia s-a deschis șantierul bisericii. În interior, Biserica Bob seamănă cu Biserica din Deal, cu hramul Sfintei Treimi, ortodoxă, având o navă centrală de 21 de m lungime și lată de 9, iar turnul înalt de 27,5 m, stilul arhitectonic fiind însă cel baroc.

În acest lăcaş a avut loc cununia, în anul 1864, dintre Veronica Micle, o apropiată a poetului naţional Mihai Eminescu şi Ştefan Micle, viitorul rector al Universităţii din Iaşi.

De-a lungul timpului, Biserica Bob a fost refăcută de mai multe ori, prima oară în 1906, apoi a fost repictată și resfințită după al doilea război mondial și renovată în 1981. Prin grija slujitorilor acestei biserici, s-a înființat prima școală românească din Cluj în 1853, care există și astăzi, fiind una dintre școlile gimnaziale renumite ale orașului, Școala „Ioan Bob”.

[modifică] Bibliografie

  1. Cluj-Napoca-vestigii, monumente, muzee /Damian Todiţa.-Cluj-Napoca; Studia, 2009, p.33-34; ISBN 978-973-8390-43-0.
  2. http://orasulcluj.ro/informatii-utile/catedrale-si-biserici/biserica-bob/#more-1673/ consultat la 08.11.2016


Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Biserica_Bob"