Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” (1929-2009)/Ioan Toşa, Maria Simona Munteanu. – Cluj-Napoca: Argonaut, 2009, 168 p., Pagina principală

De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)

Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44

Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.

Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"

-'''Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” (1929-2009)'''/''Ioan Toşa, Maria Simona Munteanu''. – Cluj-Napoca: Argonaut, 2009, 168 p.
+<br>
-ISBN 978-973-109-156-3
+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
-Prima parte a volumului, ''Începuturi'', este o reconstituire cu caracter istoric a unor aspecte mai puţin cunoscute privind trecutul muzeului. Sunt urmărite probleme legate de terenul pe care s-a organizat muzeul, dreptul de proprietate, activitatea de cercetare pentru depistarea exponatelor şi formalităţile de transfer, problema fondurilor necesare achiziţiilor, administrarea parcului.
+Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
+comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
+elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Este surprinsă şi perioada războiului cu distrugerile provocate de acesta şi eforturile în vederea redobândirii bunurilor şi terenului Parcului, apoi, continuarea în anii următori şi până în zilele noastre a campaniilor de depistare, achiziţionare şi transfer a unităţilor în cadrul Secţiei în aer liber şi organizarea acesteia.
+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
+comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
+nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
+rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
+<br>
+<br>
+* [[Bibliografie istorică]]<br>
+* [[Biserici]]<br>
+* [[Clădiri]]<br>
+* [[Instituţii clujene]]<br>
+* [[Istoricul oraşului]]
+* [[Monumente istorice]]<br>
+* [[Parcuri şi grădini]]<br>
+* [[Personalităţi locale]]<br>
+* [[Pieţe]]<br>
+* [[Străzi]]<br>
+* [http://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>
-În anul 2009, în cadrul Parcului Etnografic „Romulus Vuia”, se găseau transferate 31 de instalaţii tehnice ţărăneşti, 6 case atelier, 12 gospodării ţărăneşti complete, 3 biserici de lemn, 3 troiţe de răspântii, un pavilion de joc ţărănesc, o poartă de cimitir, o stână şi o hodaie. Toate acestea se regăsesc prezentate, în continuare, în cadrul acestui volum.
+<br>
+[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-Astfel, următorul capitol este intitulat ''Instalaţii tehnice ţărăneşti şi ateliere meşteşugăreşti''. Instalaţiile ţărăneşti, grupate după natura materiei prime prelucrate, sunt prezentate din prisma evoluţiei lor, de la simplu, la complex, astfel: instalaţii şi ateliere pentru prelucrarea lemnului, instalaţii şi ateliere pentru prelucrarea metalelor, instalaţii pentru finisarea ţesăturilor de lână, ateliere de olărit, ateliere pentru cioplitul pietrei, instalaţii pentru prelucrarea produselor agricole.
-Ultimul capitol este dedicat gospodăriilor şi monumentelor de arhitectură populară. Intitulat ''Tipuri zonale de gospodării şi monumente ale arhitecturii populare'', capitolul oferă descrieri ale celor 12 gospodării ţărăneşti complete, a trei biserici de lemn, a două troiţe, a unei porţi de cimitir şi a unei dughene de joc, transferate până în prezent în Parcul Etnografic.
-Volumul mai cuprinde rezumate în limba franceză şi engleză, fortografii alb-negru şi color şi o listă a acestora.
-<br>
-[[Categorie:Cluj]]
 [[Categorie:Bibliografii]]
+[[Categorie:Biserici]]
+[[Categorie:Bulevarde]]
+[[Categorie:Clădiri]]
+[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
+[[Categorie:Grădini]]
+[[Categorie:Instituţii]]
+[[Categorie:Istoricul oraşului]]
+[[Categorie:Monumente istorice]]
+[[Categorie:Parcuri]]
+[[Categorie:Pieţe]]
+[[Categorie:Personalităţi locale]]
+[[Categorie:Străzi]]

Memorie şi cunoaştere locală