De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 28 decembrie 2010 14:00 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)
(Pagină nouă: '''Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” (1929-2009)'''/''Ioan Toşa, Maria Simona Munteanu''. – Cluj-Napoca: Argonaut, 2009, 168 p. ISBN 978-973-109-156-3 Prima parte a vo...)
← Diferenţa anterioară		 Versiunea curentă (8 august 2011 07:02) (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)
(Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” (1929-2009) a fost mutată la Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” (1929-2009)/Ioan Toşa, Maria Simona Munteanu. – Cluj-Napoca: Argonaut, 2009, 168 p.)
 
Linia 1: Linia 1:
-'''Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” (1929-2009)'''/''Ioan Toşa, Maria Simona Munteanu''. – Cluj-Napoca: Argonaut, 2009, 168 p.+#redirect [[Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” (1929-2009)/Ioan Toşa, Maria Simona Munteanu. – Cluj-Napoca: Argonaut, 2009, 168 p.]]
-ISBN 978-973-109-156-3+
-Prima parte a volumului, ''Începuturi'', este o reconstituire cu caracter istoric a unor aspecte mai puţin cunoscute privind trecutul muzeului. Sunt urmărite probleme legate de terenul pe care s-a organizat muzeul, dreptul de proprietate, activitatea de cercetare pentru depistarea exponatelor şi formalităţile de transfer, problema fondurilor necesare achiziţiilor, administrarea parcului. +
- +
-Este surprinsă şi perioada războiului cu distrugerile provocate de acesta şi eforturile în vederea redobândirii bunurilor şi terenului Parcului, apoi, continuarea în anii următori şi până în zilele noastre a campaniilor de depistare, achiziţionare şi transfer a unităţilor în cadrul Secţiei în aer liber şi organizarea acesteia.+
- +
-În anul 2009, în cadrul Parcului Etnografic „Romulus Vuia”, se găseau transferate 31 de instalaţii tehnice ţărăneşti, 6 case atelier, 12 gospodării ţărăneşti complete, 3 biserici de lemn, 3 troiţe de răspântii, un pavilion de joc ţărănesc, o poartă de cimitir, o stână şi o hodaie. Toate acestea se regăsesc prezentate, în continuare, în cadrul acestui volum.+
- +
-Astfel, următorul capitol este intitulat ''Instalaţii tehnice ţărăneşti şi ateliere meşteşugăreşti''. Instalaţiile ţărăneşti, grupate după natura materiei prime prelucrate, sunt prezentate din prisma evoluţiei lor, de la simplu, la complex, astfel: instalaţii şi ateliere pentru prelucrarea lemnului, instalaţii şi ateliere pentru prelucrarea metalelor, instalaţii pentru finisarea ţesăturilor de lână, ateliere de olărit, ateliere pentru cioplitul pietrei, instalaţii pentru prelucrarea produselor agricole.+
- +
-Ultimul capitol este dedicat gospodăriilor şi monumentelor de arhitectură populară. Intitulat ''Tipuri zonale de gospodării şi monumente ale arhitecturii populare'', capitolul oferă descrieri ale celor 12 gospodării ţărăneşti complete, a trei biserici de lemn, a două troiţe, a unei porţi de cimitir şi a unei dughene de joc, transferate până în prezent în Parcul Etnografic.+
- +
-Volumul mai cuprinde rezumate în limba franceză şi engleză, fortografii alb-negru şi color şi o listă a acestora.+
-<br>+
-[[Categorie:Cluj]]+
-[[Categorie:Bibliografii]]+

Versiunea curentă

  1. redirect Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” (1929-2009)/Ioan Toşa, Maria Simona Munteanu. – Cluj-Napoca: Argonaut, 2009, 168 p.
Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Parcul_Etnografic_Na%C5%A3ional_%E2%80%9ERomulus_Vuia%E2%80%9D_%281929-2009%29"