Versiunea de la data 29 decembrie 2010 08:51 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)
← Diferenţa anterioară |
Versiunea curentă (29 decembrie 2010 08:52) (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)
|
| Linia 1: |
Linia 1: |
| - | __TOC__ | + | #redirect [[Casa Bethlen – Nemes (strada Kogălniceanu, nr.8)]] |
| - | ==Construirea clădirii== | + | |
| - | Clădirea de la numărul 8, a fost construită de către Leder Jozsef, la solicitarea lui Bethlen Gergely, în anul 1781. Incendiul din 1798 a afectat puternic clădirea, aşa că fiul lui Bethlen Gergely, Ferenc, a plănuit deja în anul următor reconstrucţia şi extinderea clădirii. | + | |
| - | | + | |
| - | Activitatea de construcţie a fost condusă de Alföldi Antal. La sfârşitul secolului al XIX-lea, clădirea construită în stilul barocului târziu, a fost îmbrăcată în haină eclectică. Astfel, faţada poartă amprenta eclectismului de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Ea poartă blazoanele contelui Nemes şi al familiei de conţi Bethlen. Aceste blazoane se află şi în curtea interioară Astfel ultimele transformări le-a cunoscut clădirea la sfârşitul secolului al XIX-lea, în timpul vieţii proprietarilor Nemes János şi Bethlen Polyxena. Cei doi s-au căsătorit în anul 1881. | + | |
| - | | + | |
| - | | + | |
| - | În anul 1859, Bethlen Sándor a predat gratuit un spaţiu bibliotecii [[Muzeul Ardelean|Societăţii Muzeul Ardelean]], de puţin timp constituită. S-a deschis aici o sală de lectură, iar într-o altă încăpere s-au depozitat documentele, medaliile şi obiectele de arheologice care erau gestionate împreună cu biblioteca. Câţiva ani mai târziu, EME a închiriat şi spaţiile de la etaj. | + | |
| - | | + | |
| - | În anul 1872, [[Universitatea „Babeş Bolyai”|Universitatea]] a preluat folosinţa colecţiilor EME, iar biblioteca a fost aşezată în clădirea centrală a instituţiei. Colecţia de medalii şi cea arheologică a fost mutate deja în anul 1864 în vila Mikó. Arhiva, separată de biobliotecă, a ajuns în 1945 din nou în aripa din spate a casei Nemes-Bethlen. Cu interzicerea EME şi naţionalizarea clădirii (1950), arhiva societăţii a trecut în gestiunea Academiei Române, iar în 1974 în baza legii arhivelor în gestiunea Arhivelor de Stat. | + | |
| - | | + | |
| - | Azi, în clădire, se mai află sediul [[Asociaţiei pentru Protejarea şi Ajutorarea Handicapaţilor Motori]] şi [[Institutului de cercetări socio-umane]]. În rest, sunt locuinţe proprietate personală. Pe faţada clădirii, o tăbliţă de bronz aminteşte faptul că aici a locuit în a doua jumătate a secolului al XX-lea, academicianul [[Aurel Moga]], fondatorul cardiologiei moderne clujene. | + | |
| - | | + | |
| - | ==Bibliografie== | + | |
| - | #[[A Kolozsvári Farkas utca : Művelődéstörténeti barangolás = Strada clujeană Farkas : Istoria culturii la pas|A Kolozsvári Farkas utca : Művelődéstörténeti barangolás]]/Vincze Zoltán. – Kolozsvár: Stúdium Könyvkiadó, 2003, p. 51-54. ISBN 973-643-038-3 | + | |
| - | #[[Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben|Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben]]/[[Gaal György]]. - Kolozsvár: Polis Könyvkiadó, 2007, p.128-129. ISBN 978-973-8341-85-2 | + | |
| - | <br> | + | |
| - | [[Categorie:Cluj]] | + | |
| - | [[Categorie:Clădiri]] | + | |
| - | [[categorie:Instituţii]] | + | |
