Versiunea de la data 10 ianuarie 2011 09:14 (modifică)
Geta (Talk | contribuţii)
← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44 (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)
Diferenţa următoare → |
| Linia 1: |
Linia 1: |
| - | '''Istoria Învăţământului Tehnic din Cluj-Napoca'''/ Ioan Silviu Nistor .– Cluj Napoca : U.T. Pres., 1983, 384 p. | + | <br> |
| | + | Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. |
| | + | Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul |
| | + | comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din |
| | + | elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic. |
| | | | |
| - | Lucrarea de faţă a fost concepută ca o carte de sinteză, de integrare a istoriei '''Institutului Politehnic din Cluj-Napoca''' şi a [[Universitatea Tehnică|'''Universităţii Tehnice''']] în istoria învăţământului românesc. | + | Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, |
| | + | comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care |
| | + | nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre |
| | + | rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs. |
| | + | <br> |
| | + | <br> |
| | + | * [[Bibliografie istorică]]<br> |
| | + | * [[Biserici]]<br> |
| | + | * [[Clădiri]]<br> |
| | + | * [[Instituţii clujene]]<br> |
| | + | * [[Istoricul oraşului]] |
| | + | * [[Monumente istorice]]<br> |
| | + | * [[Parcuri şi grădini]]<br> |
| | + | * [[Personalităţi locale]]<br> |
| | + | * [[Pieţe]]<br> |
| | + | * [[Străzi]]<br> |
| | + | * [http://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br> |
| | | | |
| - | Cartea cuprinde un cuvânt introductiv urmat de opt capitole care corespund unor secvenţe cronologice. | + | <br> |
| - | | + | [[Categorie:Cluj|Cluj]] |
| - | '''Cuvântul introductiv''' prezintă dorinţa autorului de a întreprinde o analiză onestă a proceselor şi a fenomenelor care au marcat societatea românească, învăţământul superior şi Politehnica clujeană. | + | |
| - | | + | |
| - | '''Primul capitol''' se referă la începuturile învăţământului tehnic românesc (perioada 1850-1919). Învăţământul tehnic clujean a parcurs un traseu lung, începând de la primele forme din perioada Renaşterii şi până la Universitatea tehnică de astăzi. Sunt prezentate aspectele noi care iau naştere în învăţământ ca urmare a marilor transformări politice, ce au loc în centrul şi estul Europei.Tot în primul capitol găsim date despre urmările revoluţiei de la 1848 în domeniul învăţământului, crearea universităţii moderne, învăţământul tehnic în perioada 1850-1918, şcoala specială de industie din Cluj, apariţia Şcolilor Politehnice, studenţi români transilvăneni la Şcolile Politehnice. | + | |
| - | | + | |
| - | În '''capitolul al II-lea''' este marcată înfăptuirea Marii Uniri din 1918, care a însemnat un moment istoric crucial având consecinţe binefăcătoare asupra învăţământului tehnic. De asemenea, în acest capitol, autorul mai vorbeşte despre reorganizarea învăţământului tehnic superior, o dispută de principiu, constituirea sistemului unitar al învăţământului tehnic superior. | + | |
| - | | + | |
| - | '''Capitolul al III-lea''' (anul 1919) prezintă organizarea învăţământului românesc în Transilvania şi înfiinţarea Universităţii Daciei Superioare. | + | |
| - | | + | |
| - | '''Capitolul al IV -lea''' se referă la perioada 1919-1936 când are loc inaugurarea Şcolii Superioare Industriale, care trece printr-o serie de reorganizări devenind astfel, în 1922, Şcoala de conductori tehnici, unica şcoală de acest nivel din ţară, precursoare a Politehnicii clujene. | + | |
| - | | + | |
| - | În '''capitolul al V-lea (1937-1948)''' atenţia se îndreaptă către perioada în care are loc un salt calitativ în organizarea şi funcţionarea Şcolii de Subingineri Electromecanici. Momentul care va marca sever existenţa acestei instituţii este Dictatul de la Viena din 30 august 1940, prilej ce va duce la evacuarea şcolii şi stabilirea ei la Timişoara. | + | |
| - | | + | |
| - | '''Capitolul al VI-lea - Institutul de Mecanică''' corespunde secvenţei cronologice reprezentată de anii 1948-1953. Important este contextul istoric în care s-a organizat învăţământul superior tehnic clujean. Prin prevederea legii pentru reforma învăţământului din august 1948, s-a creat Institutul de Mecanică din Cluj. Sunt prezentate inaugurarea şi organizarea noii instituţii, formele de activitate, corpul profesoral, situaţia numerică a studenţilor, rezultate, burse, baza materială. | + | |
| - | | + | |
| - | '''Capitolul al VII-lea''' autorul îl dedică istoricului Institutului Politehnic în perioada1953-1992. În 1953, Institutul de Mecanică se transformă în Institutul Politehnic din Cluj, având următoarea structură Facultatea de Mecanică, Facultatea de Tehnologie, Facultatea de Construcţii, Facultatea de Mecanică a Transporturilor. | + | |
| - | | + | |
| - | Autorul a urmărit prezentarea secţiilor punând accent pe structura organizatorică, proiecte de reorganizare, corpul profesoral (constituire, componenţă, afirmare), evoluţia numerică a studenţilor, absolvenţi, activitatea ştiinţifică, munca educativă, pregătirea practică a studenţilor, activităţile cultural-artistice şi sportive, baza materială. | + | |
| - | | + | |
| - | Ultimul capitol este intitulat: '''Universitatea Tehnică (1992-1998)'''. Semnificativă este schimbarea denumirii '''Institutului Politehnic''' în '''Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca'''. | + | |
| - | | + | |
| - | Cartea se încheie cu anexe în care sunt enumerate personalităţile care s-au lansat în domeniul tehnic, o listă bibliografică selectivă precum şi o bibliografie specială. Se adaugă un rezumat al cărţii în limba engleză şi în limba franceză, fotografii alb negru invocând clădirea universităţii şi personalităţi reprezentative pentru acest domeniu. | + | |
| - | '''L. M.''' | + | |
| - | [[Categorie:Cluj]] | + | |
| | [[Categorie:Bibliografii]] | | [[Categorie:Bibliografii]] |
| | + | [[Categorie:Biserici]] |
| | + | [[Categorie:Bulevarde]] |
| | + | [[Categorie:Clădiri]] |
| | + | [[Categorie:Donaţii şi donatori]] |
| | + | [[Categorie:Grădini]] |
| | + | [[Categorie:Instituţii]] |
| | + | [[Categorie:Istoricul oraşului]] |
| | + | [[Categorie:Monumente istorice]] |
| | + | [[Categorie:Parcuri]] |
| | + | [[Categorie:Pieţe]] |
| | + | [[Categorie:Personalităţi locale]] |
| | + | [[Categorie:Străzi]] |
Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
