De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 10 ianuarie 2011 09:31 (modifică)
Geta (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44 (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
-'''Castles & fortresses in Transylvania : Cluj county = Castele şi cetăţi din Transilvania : judeţul Cluj'''/ Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa. – [s. l.] : [s. n.], 2008. – 126 p. : il. color.+<br>
-ISBN 978-973-0-05364-7+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
 +Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
 +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Volumul prezintă, în limba engleză şi în limba română, castelele şi cetăţile din judeţul Cluj, sub forma unor trasee sugerate (11). Volumul începe cu o Introducere, si cu o hartă a judeţului Cluj pe care sunt localizate castelele şi cetăţile amintite.+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
- +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
-Sunt înfăţişate, astfel: Castelul Bánffy (sau Versailles-ul Transilvaniei) de la Bonţida şi Castelul de Bánffy (sau Castelul neoclasic eclectic) )de la Răscruci, Castelul Kemény (sau Castelul cu foişor) de la Jucu de Sus, Cetatea medievală (Cetatea Martinuzzi) din Gherla, Castelul Wass (Castelul în alb şi negru) din Ţaga, Castelul Beldi (Castelul neoclasic) din Geaca, Castelul Kornis (Castelul cu inorogi) din Mănăstirea, Cetatea lui Petru Rareş din Unguraş, Cetatea chazarilor din Cuzdrioara, Castelul Haller (Castelul cu scoici) din Coplean, Castelul Bánffy (Castelul cu un turn) din Borşa, Castelul Teleki (Castelul cu turn de vânătoare), Cetatea comitatului din Dăbâca, Castelul Bocskai (Castelul principelui) din Aghireşu, Cetatea râului Secuieu din Bologa, Muzeul „Octavian Goga” (Castelul poeziei) din Ciucea, Castelul episcopal din Gilău, Cetatea Fetei din Floreşti, Castelul Jósika-Mikes-Széchen (Castelul neogotic) din Săvădisla, Cetatea vânturilor din Liteni, Cetatea medievală (Cetatea din Turda-Veche) din Turda, Castelul Kemény-Bánffy (Castelul de lângă Arieş) din Luncani, Cetăţeaua Mare şi Cetăţeaua Mică (Cetatea lui Balica) din Cheile Turzii, Cetatea vămii de sare din Moldoveneşti, Cetatea medievală (Cetatea breslelor) din Cluj, Cetăţuia (Cetatea în formă de stea) din Cluj şi Cetatea de pe Someş de la Cluj-Mănăştur.+nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
- +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
-Volumul se încheie cu două reconstituiri: Castelul Haller şi Cetatea de la Liteni, cu câteva Legende, cu o listă cu conducători ai Transilvaniei şi cu un Glosar de termeni.+
<br> <br>
-[[Categorie:Cluj]]+<br>
 +* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [http://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>
 + 
 +<br>
 +[[Categorie:Cluj|Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
 +[[Categorie:Biserici]]
 +[[Categorie:Bulevarde]]
 +[[Categorie:Clădiri]]
 +[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
 +[[Categorie:Grădini]]
 +[[Categorie:Instituţii]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.