De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 10 ianuarie 2011 09:40 (modifică)
Geta (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară		 Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44 (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
-'''Cluj-Napoca : Ghid de oraş'''/Iuliu Buta, Mihaela Bodea, Nicolae Edroiu. - Bucureşti: Editura Sport-Turism, 1989, 161 p. ISBN 973-41-0043-2+<br>
 +Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
 +Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
 +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Ghidul a fost întocmit în scopuri turistice, urmărind să facă cunoscute cititorilor şi iubitorilor de drumeţii cadrul geografic şi trecutul istoric, dar şi oraşul contemporan Cluj-Napoca, intenţie mărturisită de autori în ''Cuvântul înainte''.+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
 +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
 +nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
 +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
 +<br>
 +<br>
 +* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [http://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>
-În capitolul intitulat ''Cadrul natural'', sunt oferite informaţii despre aşezarea oraşului, căi de acces, populaţie, climă, hidrografie, soluri, vegetaţie şi faună. +<br>
- +[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-Intitulat ''Pagini de istorie'', capitolul al doilea este o reconstituire a istoriei oraşului de la epoca străveche şi veche la epoca contemporană. +
- +
-Capitolul al treilea, ''Monumente de arhitectură antică, medievală, modernă şi contemporană'', oferă scurte descrieri ale acestora, fiind incluse aici: [[Turnul Croitorilor|Bastionul Croitorilor]], blocul de locuinţe din Piaţa Baba Novac - adiacent zidului de incintă şi Bastionului Croitorilor, [[Palatul Teleki (str. M. Kogălniceanu nr.7) | Casa barocă de pe str. M. Kogălniceanu nr.7]], Casa din Piaţa Libertăţii (azi Unirii) nr.27, Casa din str. 23 August (azi Ion.I.C. Brătianu) nr.4, Casa din strada 30 Decembrie (azi Memorandumului) nr.15, [[Casa Matei Corvin|Casa Mathia Corvin]], [[Colegiul Academic | Casa Universitarilor]], [[Catedrala ortodoxă|Catedrala Ortodoxă]], Cinematograful „Republica”, Fortificaţia barocă „Cetăţuia”, Fortificaţia Mănăştur-Calvaria, Fortificaţia medievală a Clujului, Hotelul „Napoca”, Incinta oraşului roman Napoca, Palatul de Justiţie, [[Palatul Bánffy | Palatul Muzeului de Artă]], Spitalul de Oncologie, [[Teatrul Naţional „Lucian Blaga”|Teatrul Naţional]], [[Universitatea „Babeş Bolyai”|Universitatea]] etc.+
- +
-În aceeaşi manieră sunt prezentate în capitolul ''Busturi, statui, monumente, plăci memoriale'', busturile lui Ion Agârbiceanu (sculptor Romul Ladea), Nicolae Bălcescu (sculptor Romul Ladea), Lucian Blaga (sculptor Eugen Gocan), Alexandru Borza (sculptor Virgil Fulicea), Dimitrie Cantemir (sculptor Mircea Spătaru), Ion Luca Caragiale (Ion Irimescu), George Coşbuc (sculptor Vetro Artur), Constantin Daicoviciu (sculptor Ion Irimescu), bustul lui Decebal (sculptor Vasile Popa), Iacob Mureşianu (sculptor Ion Vlasiu), Nicolae Olahus (plastician Alexandra Crişan), Florian Porcius (sculptor Doina Elaş), Emil Racoviţă (sculptor Virgil Fulicea), Liviu Rebreanu (sculptor Romul Ladea), Alexandru Vlahuţă (sculptor Mihai Barbu), Monumentul Sf. Gheorghe (sculptori fraţii Martin şi Gheorghe), Statuia ecvestră a lui Matei Corvin (sculptor Janus Fadrusz), statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul (sculptor Marius Butunoiu), grupul statuar Şcoala Ardeleană (sculptor Romul Ladea) etc. Acestora li se adaugă o serie de plăci memoriale: Stephan Ludwig Roth, George Vâlsan, Aurel Isac, Grigore Silaşi, Gheorghe Dima, Avram Iancu etc. +
- +
-Sub titlul ''Muzee şi expoziţii'' sunt înmănunchiate prezentări ale principalelor muzee ale oraşului: [[Muzeul Naţional de Artă|Muzeul de Artă]], [[Casa Memorială Emil Isac|Muzeul memorial Emil Isac]], [[Muzeul Botanic]], [[Muzeul Etnografic]], Secţia în aer liber a Muzeului Etnografic, [[Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei|Muzeul de Istorie]], Colecţia de Istoria Farmaciei, [[Muzeul Zoologic]]. Un alt capitol este intitulat Locuri legate de istoria mişcării muncitoreşti locale.+
- +
- Acest capitol este urmat de cel dedicat prezentării celor mai importante instituţii ale oraşului [''Instituţii importante'']. Arterele de circulaţie, pieţele şi cartierele sunt prezentate de asemenea într-un capitol distinct. +
- +
-Nu lipseşte nici prezentarea Bazelor sportive şi a stadioanelor. Sub titlul ''Excursii în împrejurimi'' sunt sugerate câteva trasee cu principalele obiective de atracţie turistică din zonă. +
- +
-Volumul mai cuprinde ''Adrese utile'' şi o ''Bibliografie selectivă''.+
-<br>+
-[[Categorie:Cluj]]+
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
 +[[Categorie:Biserici]]
 +[[Categorie:Bulevarde]]
 +[[Categorie:Clădiri]]
 +[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
 +[[Categorie:Grădini]]
 +[[Categorie:Instituţii]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.


Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"