De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 10 ianuarie 2011 11:57 (modifică)
Geta (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44 (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
-'''Cluj şi împrejurimile sale : mic îndreptar turistic'''/A.E. Baconsky (text). - Bucureşti: Editura Meridiane, 1963, 75 p.+<br>
 +Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
 +Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
 +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Conceput ca un ghid turistic, volumul este structurat în patru părţi. ''Prima parte, introductivă'', cuprinde o scurtă reconstituire a trecutului oraşului din cele mai vechi timpuri până după al doilea război mondial. Partea a doua, intitulată ''Monumentele Clujului'', urmăreşte, pe scurt, principalele curente artistice oglindite în câteva obiective de arhitectură religioasă şi civilă reprezentative, precum şi în arta monumentală a oraşului. +Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
- +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
-În paginile reunite sub titlul ''Clujul de astăzi'', este conturat potenţialul industrial al oraşului, sunt amintite instituţii pe care s-a fundamentat notorietatea universitară şi culturală a acestuia, faima sportivă, este descris potenţialul turistic al împrejurimilor cu posibile trasee etc. +nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
- +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
-Ultima parte, ''Cîteva obiective de interes general şi turistic, adrese şi indicaţii utile'', este de fapt un index de instituţii administrative, organizaţii politice şi obşteşti, instituţii de învăţământ superior, uniuni de creaţie, asociaţii culturale şi profesionale, periodice, monumente istorice, arhitectonice şi artistice, plăci memoriale legate de evenimente din trecutul mişcării muncitoreşti, muzee şi galerii de artă, biblioteci, cluburi, case de cultură şi cămine culturale, teatre şi orchestre, cinematografe, parcuri şi grădini publice, locuri de cultură şi distracţii pentru copii, stadioane, săli şi baze sportive, ştranduri, hoteluri, restaurante, bufete şi alte localuri de alimentaţie publică, magazine, agenţii de voiaj şi turism, instituţii medico-sanitare, bănci şi agenţii C.E.C., oficii poştale şi telefonice, unităţi industriale, staţii de taximetre, linii de autobuze şi troleibuze.+<br>
- +
-Ghidul mai cuprinde fotografii alb-negru executate de Studioul de artă fotografică al Combinatului poligrafic „Casa Scînteii”, Bucureşti. O hartă a Clujului şi împrejurimilor sale este anexată la final.+
<br> <br>
 +* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [http://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>
-[[Categorie:Cluj]]+<br>
 +[[Categorie:Cluj|Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
 +[[Categorie:Biserici]]
 +[[Categorie:Bulevarde]]
 +[[Categorie:Clădiri]]
 +[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
 +[[Categorie:Grădini]]
 +[[Categorie:Instituţii]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.