De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 28 iulie 2011 11:44 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45 (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
-[[Imagine:istoria_matematicii_clujene.jpg|thumb|100px|left|]]+<br>
-'''Momente din istoria matematicii clujene'''/N. Both, C. Iancu, Cluj-Napoca: Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. Facultatea de Matematică şi Informatică, 1997, 47 p.+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
 +Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
 +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Broşura încearcă să aducă un plus de informaţie într-un domeniu în care nu există decât informaţii sporadice, lipsind o istorie a matematicii clujene. Lucrarea este structurată în şase părţi. Primul ''Momentul preistoric'', tratează începuturile predării matematicii la nivelul învăţământului superior. +Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
- +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
-''Momentul Unirii'' trece în revistă înfiinţarea Universităţii, angajarea prof. D. Pompeiu şi Gheorghe Bratu, a altor cadre didactice, constituirea Seminarului de matematici, al Institutului de Astronomie, al Observatorului Astronomic. Tot aici este cuprinsă o sinteză a primei perioade din viaţa Secţiei de Matematică a Facultăţii de Ştiinţe de la Universitatea „Regele Ferdinand” din Cluj. ''Momentul Congrese'', tratează cele două Congrese ale matematicienilor români, dintre care, primul s-a desfăşurat la Cluj, al doilea la Turnu Severin. Referiri la revista Mathematica se fac în partea cu titlul ''Momentul „Mathematica”''. Se continuă cu aspecte din perioada refugiului (''Momentul „Refugiu”''). Incursiunea istorică se încheie cu ''Momentul încercării'', pagini care schiţează aspecte posterioare războiului, care cronologic se opresc în anii 70. +nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
- +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
-În încheiere sunt prezentate şi trei Anexe, prima cu ''Situaţia studenţilor înscrişi la Universitatea din Cluj, în anul universitar 1919-1920'', o anexă cuprinzând ''Programa analitică pe 1921-1922 pentru Secţia Matematică'' şi o ultimă anexă cu ''Activitatea didactică la Secţiunea ştiinţe matematice pe 1931-1932''. Se adaugă o ''Bibliografie'' şi ''Indice de nume''.+
<br> <br>
-[[Categorie:Cluj]]+<br>
 +* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [https://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>
 + 
 +<br>
 +[[Categorie:Cluj|Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
 +[[Categorie:Biserici]]
 +[[Categorie:Bulevarde]]
 +[[Categorie:Clădiri]]
 +[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
 +[[Categorie:Grădini]]
 +[[Categorie:Instituţii]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.