De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 2 august 2011 09:48 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)
(Pagină nouă: '''Emil Racoviţă : fondatorul biospeologiei'''/C. Motaş, C.A. Ghica. – Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1969, 211 p. : [6] f. pl.il. (Volumul cuprinde şi o Bibliografie) Vol...)
← Diferenţa anterioară		 Versiunea curentă (8 august 2011 10:15) (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)
(Emil Racoviţă : fondatorul biospeologiei a fost mutată la Emil Racoviţă : fondatorul biospeologiei/C. Motaş, C.A. Ghica. – Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1969, 211 p. : 6 f. pl.il.)
 
Linia 1: Linia 1:
-'''Emil Racoviţă : fondatorul biospeologiei'''/C. Motaş, C.A. Ghica. – Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1969, 211 p. : [6] f. pl.il. (Volumul cuprinde şi o Bibliografie)+#redirect [[Emil Racoviţă : fondatorul biospeologiei/C. Motaş, C.A. Ghica. – Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1969, 211 p. : 6 f. pl.il.]]
- +
-Volumul este deschis de un ''Cuvânt înainte'' semnat de autori.+
- +
-Primul capitol al cărţii, ''Familia şi şcoala'', ne prezintă familia şi pregătirea şcolară a lui Emil Racoviţă, de la clasele primare, la studiile superioare din cadrul Facultăţii de Drept din Paris şi Facultăţii de Ştiinţe din Sorbona şi la primele sale lucrări ştiinţifice. +
- +
-Capitolul al 2-lea analizează ''Expediţia antarctică cu vasul „Belgica”'' şi participarea lui Emil Racoviţă la această expediţie cu caracter ştiinţific în calitate de naturalist, urmată de o serie de conferinţe, studii şi lucrări elaborate pe baza cercetărilor efectuate în Antarctica. +
- +
-În capitolul al 3-lea este surprinsă activitatea de studiu şi cercetare a lui Emil Racoviţă ''În laboratorul „Arago” de la Banyuls-sur-Mer'', în calitate de subdirector al acestei instituţii. +
- +
-Capitolul al 4-lea abordează ''Biospeologia – o ştiinţă nouă a străvechilor taine subpământene'' şi rolul lui Emil Racoviţă în fondarea acestei noi discipline ştiinţifice. +
- +
-Capitolul al 5-lea se opreşte asupra activităţii lui Emil Racoviţă după ''Întoarcerea în ţară'', în calitate de profesor la catedra de biologie a Universităţii din Cluj şi de director al Institutului de Speologie de pe lângă Universitate. +
- +
-Capitolul al 6-lea, ''Academicianul Racoviţă'', se opreşte asupra activităţii lui Emil Racoviţă în cadrul Academiei Române, ca membru titular şi, apoi, preşedinte, iar în capitolele următoare, asupra activităţii sale ''În perioada anilor 1930-1940'' şi în ''Ultimii ani (1940-1947) – perioada refugiului Institutului la Timişoara şi reîntoarcerea la Cluj.+
- +
-Cartea conţine şi o parte de ''Texte alese: Notă despre marele şarpe de mare, Cronică locală, Scrisoarea lui Emil Racoviţă către Alecu Istrati, Speologia, Viaţa animalelor şi a plantelor în Antarctica (conferinţă)''.+
- +
-''Bibliografia operelor'' lui Emil G. Racoviţă şi o ''Bibliografie'' încheie volumul. Acesta este presărat cu fotografii alb-negru cu Emil Racoviţă, cu familia şi colaboratorii săi.+
- +
-<br>+
-[[Categorie:Cluj]]+
-[[Categorie:Bibliografii]]+

Versiunea curentă

  1. redirect Emil Racoviţă : fondatorul biospeologiei/C. Motaş, C.A. Ghica. – Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1969, 211 p. : 6 f. pl.il.
Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Emil_Racovi%C5%A3%C4%83_:_fondatorul_biospeologiei"