Kolozsvár épitett kincsei = Comorile construite ale Clujului/Asztalos Lajos. – Cluj-Napoca : Stúdium, 2008, 197 p., Pagina principală

De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)

Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45

Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.

Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"

-'''Kolozsvár épitett kincsei = Comorile construite ale Clujului'''/Asztalos Lajos. – Cluj-Napoca : Stúdium, 2008, 197 p. ISBN 978-973-643-159-3
+<br>
+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
+Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
+comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
+elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Primul capitol al lucrării este intitulat ''Történelmi visszapillantás''[Retrospectivă istorică] şi este o scurtă incursiune în istoria oraşului. În continuare, pe parcursul mai multor capitole, sunt prezentate pieţele mai importante ale oraşului, străzi, cu istoricul unor clădiri reprezentative şi monumente remarcabile.
+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
+comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
+nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
+rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
+<br>
+<br>
+* [[Bibliografie istorică]]<br>
+* [[Biserici]]<br>
+* [[Clădiri]]<br>
+* [[Instituţii clujene]]<br>
+* [[Istoricul oraşului]]
+* [[Monumente istorice]]<br>
+* [[Parcuri şi grădini]]<br>
+* [[Personalităţi locale]]<br>
+* [[Pieţe]]<br>
+* [[Străzi]]<br>
+* [https://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>
-În cea mai importantă piaţă a oraşului, ''A Fötér'' [[Piaţa Unirii|[Piaţa Unirii]]], este prezentată [[Biserica Sfântul Mihail|Biserica Sf. Mihail]] [''A Szent Mihály-plébányatemplom''], [[Grupul statuar Matei Corvin|grupul statuar Matia Corvin]] [''Mátyás király lovas szobra''], apoi, pe rând, începând cu latura vestică a pieţei, clădirea de la nr.15-16, Parohia Romano-Catolică [''A plébánia épülete''], clădirea de la nr.11 cunoscută şi ca şi casa conţilor Wass [''A Wass-ház''], clădirea de la nr.10 sau palatul Jósika [''Jósika-ház vagy palota''], clădirea sau palatul de la colţul pieţei Unirii cu str. Napoca [''Rhédey-ház vagy palota''], fostul hotel Continental [''New York-szálloda''].
+<br>
+[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-De pe latura sudică a pieţei, sunt prezentate, sediul primei Societăţi Maghiare de Asigurări [''Első Magyar Biztosító Társaság székháza''], clădirea de la nr. 7 [''Kolozsvári Takarékpénztár és Hitelbank székháza''], cea de la nr. 5 [''Filstich-ház''], cea de la nr. 2 [''Simai ház''] şi cea de la nr.1 sau [[Primăria veche|Vechea Primărie]] [''Tanácsház''].
-Sunt semnalate pe latura estică a pieţei clădirea de pe colţul cu [[Strada Eroilor|str. Eroilor]] [''Pataki-Teleki-ház''], ''Casele Statusului Romano-Catolic'', [[Palatul Bánffy|''Palatul Bánffy'']], clădirea de la nr. 32 [''Wolphard-Kakas-ház''] şi  ''hotelul Melody'' [Central].
-De pe latura nordică a pieţei Unirii sunt descrise clădirea de pe colţul cu str. Doja [''Hintz-ház''], cea de la nr. 27 [''Kemény-ház''], cea de la nr. 24 [''Kolozsvári Iparos Egylet székháza''], nr. 23 [''Rucska-ház''] şi pe scurt cele de la nr. 22, 21, 20, 19 şi 18.
-Oraşul vechi [''Az Óvár''], este descris într-un capitol distinct, cu clădiri reprezentative pentru istoria oraşului, precum cea de la nr.4 din str.Matei Corvin [''Bocskai István szülőháza''], [[Casa Matei Corvin|Casa Matia]] [''Mátyás király szülőháza''], Turnul din colţul sud-estic al vechii cetăţi [''A Torony''], clădirea de la nr. 4 de pe strada E. Zola [''Pénzváltó- és aranyműves-ház''] şi nu în ultimul rând, [[Piaţa Muzeului|Piaţa Muzeului]] [''Karolina tér''].
-Din [[Piaţa Muzeului|Piaţa Muzeului]] sunt prezentate Biserica Franciscană [''Ferencrendi-templom''], Mănăstirea Franciscană din oraşul vechi [''Óvári klastrom, zárda''], [[Obeliscul Karolina|Obeliscul]] [''Státua''], Muzeul de istorie [''Történelmi múzeum''].
-''Az Unió és a Petőfi utca és környékük'' [Strada Memorandumului şi Avram Iancu şi împrejurimile lor], este un capitol în care sunt prezentate clădirile Muzeului Etnografic [''Vigadó vagy Redut''], a Primăriei [''Vármegyeháza''], Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” [''Egyetemi Könyvtár''], a seminarului Báthori-Apor [''Báthori-Apor vagy Szent József-szeminárium''], azi parte a Liceului Báthori István şi a Bisericii Piariştilor de pe strada Universităţii [''Kegyesrendi, Piarista-templom''].
-Sunt descrise în continuare clădiri şi monumente de pe [[Strada Mihail Kogălniceanu|Strada Mihail Kogălniceanu]] [''Farkas utca'']:  clădirea de la colţul străzii Mihail Kogălniceanu cu Universităţii [''Nemesek konviktusa''], Universitatea [''Egyetem''], clădirea de la nr. 2 [''Római Katolikus Főgimnázium''], [[Colegiul Academic|Casa Universitarilor]] [''Diákház''], clădirile de la nr. 4 [''A két Karacsay-ház''], nr. 6 [''Régi vármegyeháza''] şi nr. 8 [[Casa Bethlen – Nemes (strada Kogălniceanu, nr.8)|[''Nemes-Bethlen ház'']]], Arhivele Naţionale [''Levéltár''], Biblioteca Academiei [''Akadémiai Könyvtár''], [[Palatul Teleki (str. M. Kogălniceanu nr.7)|Palatul Teleki [''Teleki-ház, -palota'']]], clădirea de la nr.16 [''Református Kollégium''], [[Biserica Reformată Centrală (Biserica Reformată din strada Lupului, strada Kogălniceanu de azi)|Biserica Reformată]] [''Farkas Utcai református templom''], [[Statuia ecvestă a lui Sf. Gheorghe|statuia lui Sf. Gheorghe]] [''Szent György-szobor''] şi [[Turnul Croitorilor|Bastionul Croitorilor]] [''Szabók tornya''].
-De pe strada Strada I.I.C. Brătianu [''Király utca''], sunt prezentate clădirile de la nr. 14 [''Toldalagi-Korda-palota''], nr. 27 [''Újhelyi Gábor ötvös mester háza''], nr.2 6 [''Református Leánygimnázium''] şi nr. 51 [''Református püspökség''].
-Clădirile de pe strada Strada Eroilor [''Deák Ferenc utca''] care se regăsesc în volum sunt [[Catedrala „Schimbarea la faţă”|Biserica Minoriţilor]] [''Minorita templom''], clădirea de la nr. 2 [''Kendeffy-ház''], cea de la colţul cu strada Bolyai [''Bolyai János szülőháza''] şi cea de la nr. 16 [''Harmincadház''].
-Urmează o scurtă prezentare a străzii Iuliu Maniu [''Szentegyház utca''].
-O primă porţiune a  [[Bulevardul 21 Decembrie 1989|Bulevardului 21 Decembrie 1989]], care a purtat denumirea de Kossuth Lajos utca, este descrisă prin prezentarea [[Biserica luterană (evanghelică)|Bisericii Luterane]] [''Evangélikus templom''], a vechiului Colegiu Unitarian [''Régi unitárius kollégium''], a [[Biserica unitariană|Bisericii Unitariene]] [''Unitárius templom''], a Colegiului Unitarian [''Unitárius Kollégium''] şi a Casei Episcopale Unitariene [''Unitárius püspöki lak''].
-Alte două pieţe care se regăsesc în volum, cu descrieri de clădiri şi monumente, sunt [[Piaţa Avram Iancu|Piaţa Avram Iancu]] [''Bocskai tér''] şi [[Piaţa Ştefan cel Mare|Piaţa Ştefan cel Mare]] [''Hunyadi tér'']. În capitolul destinat Pieţei Avram Iancu, se fac referiri la clădirea aflată la capătul străzii 21 Decembrie 1989, între strada Baba Novac şi piaţa Avram Iancu, vechea clădire a Camerei de Comerţ şi Industrie, azi clădirea Prefecturii şi Consiliului Judeţean [''Kereskedelmi és Iparkamara''], clădirea de pe colţ, cu strada Cuza Vodă şi cu piaţa Avram Iancu, adică clădirea Institutului Teologic Protestant [''Protestáns, eredetileg Református Teológia''], clădirea Regionalei CFR, fostul palat EMKE [''EMKE-palota''], aflat pe latura nord-estică a pieţei Avram Iancu, pe colţ cu strada 21 Decembrie 1989, clădirea Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului Feleacului şi Clujului, iniţial sediul Administraţiei Domeniilor Forestiere ale Statului în timpul Monarhiei Austro-Ungare [''Erdőigazgatósági Palota''], de pe latura estică a pieţei, palatul de Finanţe [''Adóhivatal''] şi nu în ultimul rând [[Catedrala ortodoxă|Catedrala Ortodoxă]] [''Görögkeleti székesegyház'']. Referindu-se la Piaţa Ştefan cel Mare, autorul se opreşte la Casa Învăţătorilor [''Tanítók Háza''], Vechea cazarmă [''Szent György-laktanya''], Teatrul Naţional [''Nemzeti Színház''] şi Palatul de Justiţie [''Igazságügyi palota''].
-În continuare, într-un alt capitol, sunt descrise alte trei edificii de pe cea de-a doua porţiune a Bulevardului 21 Decembrie 1989, adică cea de la piaţa Avram Iancu, spre cartierul Mărăşti [''Magyar utca'']. Este vorba despre Biserica Reformată-Calvină din Oraşul de Jos cunoscută şi ca Biserica Reformată cu două turnuri [''Kétágú templom''], vechea Fabrică de tutun [''Dohánygyár''], azi demolată şi Biserica Sf. Petru [''Szentpéteri templom''].
-Următoarele două capitole sunt dedicate străzilor Gheorghe Doja şi împrejurimilor sale [''Híd vagy Dózsa György utca és környéke''] şi George Bariţiu şi împrejurimilor sale [''Malom utca és környéke'']. Un scurt istoric al străzii Gheorghe Doja este urmat de prezentarea istoricului clădirii Poştei [''Főposta''], a străzii Tipografiei [''Szappany utca''], a Turnului Pompierilor [''Takácsok tornya''], a palatului de la nr. 37, cunoscut şi ca palatul Széki [''Széki-palota''] şi a celui aflat faţă în faţă cu acesta, palatul Babos [''Babos-palota''].
-Se regăsesc între descrieri şi cele ale palatului Benigni, cunoscut şi ca palatul Berde [''Benigni-palota''], şi a palatului Elian [''Elián-palota'']. În continuarea străzii Doja, [[Strada Horea|strada Horea]] este prezentă în volum cu istoricul clădirii Astoria, a palatului Urania, a clădirii de la nr. 5, fostul sediu al primei Societăţi de Asigurări Generale Maghiare [''Első Magyar Általános Biztositó''], a [[Sinagoga|Sinagogii]] [''Zsidótemplom''], a clădirii de la nr. 31 a Facultăţii de litere [''Marianum''], a Bisericii Reformate [''Hidelvi református templom''], a clădirii Ambulanţei, iniţial spital reformat [''Református Kórház''] şi în final al Gării [''Vasútállomás''].
-Continuându-şi periplul pe strada Bariţiu şi în împrejurimile sale, autorul se opreşte asupra Universităţii Tehnice [''Műegyetem''], [[Parcul central|Parcului Central]] [''Sétatér''], asupra clădirii Facultăţii de Chimie, fostă Şcoală superioară de fete [''Felsőbb Leányiskola''], asupra Teatrului Maghiar şi Operei [''Magyar Színház és Opera''] şi a Cetăţuii [''Fellegvár''].
-Un capitol distinct este dedicat Cimitirului Central [''Házsongárd''], iar un altul Grădinii Mikó [''Mikó-kert''], vechea Grădină Botanică.
-Pe Calea Moţilor şi strada Mănăştur [''Monostori út''], sunt descrise trei obiective: Biserica Reformată (calvină) cu Cocoş [''Kakasos templom''], clădirea de la nr. 137 de pe strada Moţilor, cu horn în formă de spirală¸ răsucit [''Csavaros, facsaratos kémény''] şi Biserica Calvaria [''Apátsági templom''].
-Ultimul capitol este dedicat istoricului unui monument, ''Honvéd vértanúk emlékműve'' [Monumentul honvezilor martiri].
-Volumul se încheie cu un indice de subiecte. Acesta mai cuprinde fotografii color ale obiectivelor descrise.
-<br>
-[[Categorie:Cluj]]
 [[Categorie:Bibliografii]]
+[[Categorie:Biserici]]
+[[Categorie:Bulevarde]]
+[[Categorie:Clădiri]]
+[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
+[[Categorie:Grădini]]
+[[Categorie:Instituţii]]
+[[Categorie:Istoricul oraşului]]
+[[Categorie:Monumente istorice]]
+[[Categorie:Parcuri]]
+[[Categorie:Pieţe]]
+[[Categorie:Personalităţi locale]]
+[[Categorie:Străzi]]

Memorie şi cunoaştere locală