Versiunea de la data 8 august 2011 10:02 (modifică)
Anca (Talk | contribuţii)
← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45 (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)
Diferenţa următoare → |
| Linia 1: |
Linia 1: |
| - | '''Jurnale : 1919; 1936-1939; 1939-1940; 1059-1960'''/Cornelia Blaga-Brediceanu ; ed. îngrijită de Dorli Blaga. – Cluj-Napoca : Casa Cărţii de Ştiinţă, 2008, 193 p. ISBN 978-973-133-397-7 | + | <br> |
| | + | Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. |
| | + | Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul |
| | + | comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din |
| | + | elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic. |
| | | | |
| - | Volumul se deschide cu o ''Introducere'' în care, Dorli Blaga, care a îngrijit această ediţie, face referiri la jurnalele mamei sale, în parte, publicate în revistele ''Apostrof'' şi ''Manuscriptum'', cu explicaţii privind caracteristicile acestor însemnări. | + | Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, |
| | + | comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care |
| | + | nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre |
| | + | rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs. |
| | + | <br> |
| | + | <br> |
| | + | * [[Bibliografie istorică]]<br> |
| | + | * [[Biserici]]<br> |
| | + | * [[Clădiri]]<br> |
| | + | * [[Instituţii clujene]]<br> |
| | + | * [[Istoricul oraşului]] |
| | + | * [[Monumente istorice]]<br> |
| | + | * [[Parcuri şi grădini]]<br> |
| | + | * [[Personalităţi locale]]<br> |
| | + | * [[Pieţe]]<br> |
| | + | * [[Străzi]]<br> |
| | + | * [https://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br> |
| | | | |
| - | Sunt inserate în această introducere consideraţii biografice privind familia Brediceanu, copilăria şi viaţa mamei sale. De asemenea, sunt incluse aici observaţii cu caracter explicativ care preced ''Jurnalul din 1919''. | + | <br> |
| - | | + | [[Categorie:Cluj|Cluj]] |
| - | Cornelia Brediceanu fusese numită în anul 1919 Secretară a Delegaţiei române a Conferinţei de Pace (Secţiunea pentru Transilvania). Între multele acţiuni şi întâlniri ale delegaţiei, a fost organizată şi o excursie a unui grup de tineri români în Italia. Cornelia Brediceanu a notat impresii din această excursie oficială. Acest prim jurnal este urmat de explicaţii privind alte documente legate de anul 1919 (un album de fotografii, scrisori), păstrate de Cornelia Blaga-Brediceanu, o introducere la următoarele jurnale ale acesteia, transcrise în acest volum. | + | |
| - | | + | |
| - | Urmează astfel însemnările intitulate ''Între Viena şi Berna, 1936, Berna 1937''. Lucian Blaga a lucrat ca ataşat de presă la Berna între 1 aprilie 1928 - 1 noiembrie 1932, la Viena între 1 noiembrie 1932 – 1 februarie 1937 şi din nou la Berna între 1 februarie 1937 – 8 ianuarie 1938. Perioada de la Viena între 1932-1936, apare în volumul dedicat lui Lucian Blaga. Aşa că, Jurnalul Corneliei Blaga-Brediceanu începe cu sfârşitul anului 1936. | + | |
| - | | + | |
| - | După căderea guvernului Goga, Lucian Blaga a fost numit ministru plenipotenţiar la Lisabona. Astfel, însemnările Corneliei Blaga-Brediceanu încep cu data de 2 iulie 1938, fiind vorba de trei jurnale: ''Portugalia, 1938, Portugalia, 1939 şi România, 1940 – [1939]''. | + | |
| - | | + | |
| - | În martie 1939, familia Blaga a revenit în ţară. Astfel, ultimele două jurnale ale Cornliei Blaga-Brediceanu sunt intitulate: ''Cluj- mai 1939-septembrie 1940'' şi ''Cluj, 1959'', acoperind perioadele sugerate de titluri. | + | |
| - | | + | |
| - | Pe lângă pasajele cu caracter explicativ care preced, ori sunt inserate în Jurnale, sau încheie un jurnal pregătind lectura celui următor, Dorli Blaga a optat şi pentru note de subsol tot cu caracter explicativ, care urmăresc clarificarea unor aspecte atinse în însemnări. | + | |
| - | | + | |
| - | În ''Addenda'' se regăsesc două interviuri realizate de Dora Pavel cu Dorli Blaga. În primul, ''„Ea era Blaga. Sau în jurul lui Blaga...”'', Dorli Blaga face referiri la copilăria Corneliei Brediceanu [''Anii de şcoală ai Corneliei Brediceanu''], la propria copilărie [''Am vorbit la început numai în germană''], la relaţia dintre Cornelia şi Lucian Blaga [''Devoţiunea Mamei n-a fost deloc umilă''] şi în final, la boala mamei sale [''Boala Corneliei Blaga – un caz de identitate substituită'']. | + | |
| - | | + | |
| - | Al doilea interviu, ''”Am jucat piesa Cruciada copiilor cu păpuşi din plastilină”'', oferă lămuriri privind biblioteca lui Blaga [''O parte din biblioteca Blaga – la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti''], colecţia de fotografii ale familiei [''Colecţia de fotografii ale familiei Blaga''], donaţia făcută [[Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”|Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Cluj-Napoca]] [''„La cincisprezece ani, lui Lulu Popii i s-a răspuns la „Poşta Redacţiei” să mai scrie”...''], despre muzică în familia Blaga [''Familia Blaga şi muzica''], despre jurnalul Corneliei Blaga de la Muzeul Literaturii Române [''Jurnalul Corneliei Blaga''], despre locurile în care a locuit în timp familia Blaga [''Itinerarul european al familiei Blaga''], despre prietenia cu Rudolf Marti [''Prietenia cu Rudolf Marti''], autografele lui Blaga [''Autografele lui Blaga erau foarte scurte''], despre cum lucra Blaga [''Blaga, în camera de lucru''], Dorli Blaga şi creaţia lui Blaga [''„Nu s-a obişnuit să fiu obligată să recit poezii de-ale tatei”''], Dorli Blaga şi celebritatea lui Blaga [''„Dacă Tata aparţine tuturor este foarte bine!”'']. Aceste interviuri au fost publicate în revista Apostrof şi incluse în volumul ''Armele seducţiei. Dialoguri'', semnat de ''Dora Pavel''. | + | |
| - | | + | |
| - | Volumul se încheie cu ''Imagini din arhiva Blaga''. | + | |
| - | | + | |
| - | <br> | + | |
| - | [[Categorie:Cluj]] | + | |
| | [[Categorie:Bibliografii]] | | [[Categorie:Bibliografii]] |
| | + | [[Categorie:Biserici]] |
| | + | [[Categorie:Bulevarde]] |
| | + | [[Categorie:Clădiri]] |
| | + | [[Categorie:Donaţii şi donatori]] |
| | + | [[Categorie:Grădini]] |
| | + | [[Categorie:Instituţii]] |
| | + | [[Categorie:Istoricul oraşului]] |
| | + | [[Categorie:Monumente istorice]] |
| | + | [[Categorie:Parcuri]] |
| | + | [[Categorie:Pieţe]] |
| | + | [[Categorie:Personalităţi locale]] |
| | + | [[Categorie:Străzi]] |
Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
