De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 8 august 2011 10:11 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)
m (Cetatea universitară : texte şi evocări a fost mutată la [[Cetatea universitară : texte şi evocări / Florian Ştefănescu-Goangă ; antologie de texte îngrijită de Mircea Popa şi Viorica Sâncrăian. - Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujea)
← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45 (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
-'''Cetatea universitară : texte şi evocări''' / Florian Ştefănescu-Goangă ; antologie de texte îngrijită de Mircea Popa şi Viorica Sâncrăian. - Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2001. - 363 p. ISBN 973-8095-79-4+<br>
 +Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
 +Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
 +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Volumul începe cu o ''Notă asupra ediţiei'' semnată de editori, precedată de o prezentare a '''''prof. Florian Ştefănescu-Goangă''' – personalitate marcantă a învăţământului universitar clujean'' realizată în limba română de Mircea Popa şi în limba franceză de Viorica Sâncrăian.+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
 +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
 +nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
 +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
 +<br>
 +<br>
 +* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [https://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>
-Capitolul I intitulat ''„Omul – sub semnul suferinţei: Două „autobiografii” tragice”'' prezintă două adrese oficiale redactate de Florian Ştefănescu-Goangă şi trimise Ministrului Învăţământului şi Vicepreşedintelui Consiliului de Miniştri – Miron Constantinescu. După cum subliniază editorii, această primă secţiune este destinată cunoaşterii suferinţelor profesorului, ţinut 5 ani şi 2 luni în închisoarea de la Sighet, destinată deţinuţilor politici.+<br>
- +[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-Capitolul II cuprinde ''Discursuri, necroloage, rapoarte, dări de seamă, iniţiative legislative, memorii, articole, interpelări, referate ale profesorului Florian Ştefănescu-Goangă'', iar Capitolul III ''Conferinţe, interviuri, relatări despre om şi operă, recenzii''.+
- +
-Cea mai substanţială parte a volumului o constituie Capitolul IV, dedicat evocărilor - ''Florian Ştefănescu-Goangă în conştiinţa contemporanilor''.+
- +
-În cadrul fiecărui capitol, materialele sunt prezentate în ordine cronologică. +
- +
-<br>+
-[[Categorie:Cluj]]+
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
 +[[Categorie:Biserici]]
 +[[Categorie:Bulevarde]]
 +[[Categorie:Clădiri]]
 +[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
 +[[Categorie:Grădini]]
 +[[Categorie:Instituţii]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.