De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 8 august 2011 10:29 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)
m (Viaţa, opera şi activitatea lui Adrian Marino : Cercetare bibliografică şi de referinţă a fost mutată la [[Viaţa, opera şi activitatea lui Adrian Marino : Cercetare bibliografică şi de referinţă/coord. Florina Ilis. – Cluj-Napoca : Argo)
← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45 (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
-'''Viaţa, opera şi activitatea lui Adrian Marino : Cercetare bibliografică şi de referinţă'''/coord. Florina Ilis. – Cluj-Napoca : Argonaut, 2010, 392 p.+<br>
 +Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
 +Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
 +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Volumul se deschide cu un ''Studiu introductiv'' prin care Florina Ilis încearcă să contureze laturile multiple ale personalităţii care a fost omul de litere '''Adrian Marino'''. În cadrul unor ''Consideraţii preliminare'', Florina Ilis punctează câteva momente de referinţă din biografia autorului. Cititorul are ocazia de a se întâlni în cele aceste pagini cu caracter introductiv cu ''Criticul literar, Hermeneutul, Cronicarul literar, Comparatistul'', dar şi ''Călătorul, Europeanul, Ideocriticul'' şi nu în ultimul rând cu ''Omul Adrian Marino''. Studiul este însoţit de bibliografie.+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
- +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
-Bio-bibliografia Adrian Marino este structurată în două părţi. Prima parte a bibliografiei, ''Opera lui Adrian Marino'', acoperind din punct de vedere cronologic perioada de la debutul publicistic din 1939 până la dispariţia sa în anul 2005, este organizată prin separea operei în volume şi în periodice, dar şi în funcţie de limba de publicare, în cadrul capitolelor, titlurile fiind expuse cronologic. Ordonarea operei s-a făcut şi după formă (monografii, capitole şi contribuţii în volume), iar activitatea publicistică a fost ordonată tematic. +nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
- +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
-Partea a doua, ''Despre viaţa şi opera lui Adrian Marino'', reuneşte informaţiile bibliografice, separându-le în primul rând în volume şi periodice, în funcţie de cronicile, recenziile şi studiile de operă, ordonate cronologic. La finalul capitolului sunt reunite articolele prilejuite de decesul lui Adrian Marino.+
- +
-Volumul mai cuprinde: ''Indici de titluri-articole publicate de Adrian Marino în periodice'', ''Indice de reviste'', ''Indice de autori'', ''Indice de subiecte – în opera lui Adrian Marino''. +
<br> <br>
-[[Categorie:Cluj]]+<br>
 +* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [https://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>
 + 
 +<br>
 +[[Categorie:Cluj|Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
 +[[Categorie:Biserici]]
 +[[Categorie:Bulevarde]]
 +[[Categorie:Clădiri]]
 +[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
 +[[Categorie:Grădini]]
 +[[Categorie:Instituţii]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.