Versiunea de la data 9 august 2011 10:28 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)
m
← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45 (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)
Diferenţa următoare → |
| Linia 1: |
Linia 1: |
| - | '''Emlékkönyv az Erdély Múzeum-Egyesület félszázados ünnepére 1859-1909 : [Volum omagial la sărbătorirea de o jumătate de secol a Societăţii Muzeului Ardelean 1859-1909]'''/''Erdélyi Pál''. - Kolozsvár: Az Erdélyi Múzeum-Egyesület kiadása, 1909-1942, 329 p. | + | <br> |
| | + | Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. |
| | + | Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul |
| | + | comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din |
| | + | elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic. |
| | | | |
| - | Cuvântul înainte [''Elöljáró szó''], semnat de contele Esterházy Kálmán este urmat de istoricul societăţii [''Az Erdélyi Múzeum-Egyesület története''], realizat de Kelemen Lajos. Studiul parcurge traseul istoric al societăţii de la primele demersuri care au cultivat ideea [[Muzeul Ardelean|Muzeului Ardelean]], la începuturile acesteia, până la organizarea şi activitatea sa pe parcursul secolului al XIX-lea şi primii ani ai secolului al XX-lea. | + | Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, |
| | + | comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care |
| | + | nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre |
| | + | rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs. |
| | + | <br> |
| | + | <br> |
| | + | * [[Bibliografie istorică]]<br> |
| | + | * [[Biserici]]<br> |
| | + | * [[Clădiri]]<br> |
| | + | * [[Instituţii clujene]]<br> |
| | + | * [[Istoricul oraşului]] |
| | + | * [[Monumente istorice]]<br> |
| | + | * [[Parcuri şi grădini]]<br> |
| | + | * [[Personalităţi locale]]<br> |
| | + | * [[Pieţe]]<br> |
| | + | * [[Străzi]]<br> |
| | + | * [https://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br> |
| | | | |
| - | Volumul continuă cu un articol semnat de Kozma Ferenc, ''Jakab Elek tudósítása az E.M.E. alakuló közgyűléséről'' [Înştiinţarea lui Jakab Elek despre adunarea generală de constituire a E.M.E.], în care este redat textul lui Jakab Elek despre înfiinţarea şi sărbătoarea constituirii Muzeului Ardelean, pe care acesta l-a publicat în ziarele locale şi în Pesti Napló. | + | <br> |
| - | | + | [[Categorie:Cluj|Cluj]] |
| - | Urmează însemnările lui dr. Szabó Péter despre primul banchet al Societăţii Muzeului Ardelean, care a urmat adunării de constituire a societăţii [''Az E.M.E. elsö ünnepi lakomája''], după jurnalul lui Néhai Szabó Sámuel. În continuare Deák Lajos rememorează evenimente culturale care le-au premers pe cele ale anului 1859, culminând cu constituirea Societăţii Muzeului Ardelean. Problema raporturilor societăţii cu Universitatea este prezentată de Szabó Dénes în capitolul ''Az E.M.E. és a kolozsvári tudomány-egyetem''. | + | |
| - | | + | |
| - | În articolul ''Az „Erdélyi Múzeum” és egy kis közjog'' [Muzeul Ardelean şi un pic de drept comun], Deák Albert, tratează problema includerii în denumirea societăţii a termenului de „ardelean”. Imre Sándor tratează, în continuare, problema implicării Societăţii Muzeului Ardelean în educaţia naţională [''Az E.M.E. és a nemzetnevelés''], prin cultivarea sentimentului identităţii naţionale, prin păstrarea moştenirii culturale. | + | |
| - | | + | |
| - | Lechner Károly, în articolul ''Múzeumos érzéseinkről'' [Despre înclinaţiile noastre de colecţionar], tratează aspecte legate de preocupările oamenilor de a colecţiona diferite obiecte, dar şi aspecte legate de importanţa acestor porniri în constituirea de muzee, educarea acestui spirit în şcoli şi constituirea de muzee începând de la acest nivel. | + | |
| - | | + | |
| - | În continuare, Seprődi János îşi împărtăşeşte gândurile despre muzee şi etnografie [''Múzeumok és néprajz'']. Prima parte a acestui volum omagial se încheie cu articolul lui Lendvay Emil despre viitorul Muzeului Ardelean [''Az Erdélyi Múzeum jövője''], în care îşi exprimă speranţa în constituirea Muzeului Ardelean, în iniţierea construcţiei unor spaţii corespunzătoare acestuia care să impulsioneze dezvoltarea colecţiilor şi punerea lor în valoare. | + | |
| - | | + | |
| - | Intitulată ''Az E.M.E. régi emberei'' [Strămoşii Societăţii Muzeului Ardelean], partea a doua a cărţii este consacrată unor personalităţi precum: Kemény József (1795-1855), Farkas Sándor (1795-1842), Jósika Sámuel (1805-1860), Nagyajtai Kovács István (1799-1872), Mikes Sándor (1795-1867), Újfalvi Sándor (1792-1866), Kőváry László (1819-19ö7), Brassai Sámuel (18öö-1897), Nagy Péter (1819-1884, Szabó Károly (1824-189ö), Kriza János (1811-1875), Sámi László (1813-1881), Gyergyai Ferenc (1799-1874), Gyulai Pál (1826-1910), Szász Domokos (1838-1899), Kuún Géza (1837-19ö5), Szamosi János (1840-1909). | + | |
| - | | + | |
| - | Ultima parte a volumului este dedicată lui Mikó Imre. Personalitate deosebit de complexă, portretul lui Miko Imre este conturat sub diferite aspecte în cele 16 articole ale acestei părţi: ''A hidvégi Mikó család'' [Familia Mikó de Hidvég] (Köblös Zoltán) – un studiu genealogic, ''A hidvégi Mikó család grófi rangra emelése'' [Înnobilarea cu titlul de conte a familiei Mikó de Hidvég] (Iványi Béla), ''Gróf Mikó Imre és a Bethlen – kollégium'' [Contele Mikó Imre şi colegiul Bethlen] (Bodrogi János), ''Mikó és a sepsiszentgyörgyi kollégium'' [Mikó şi colegiul din Sfântu Gheorghe] (Csutak Vilmos), ''Gróf Mikó Imre irányeszméi'' [Principiile ideologice ale contelui Mikó Imre] (Gidófalvy István), ''Gróf Mikó Imre és a magyar föld'' [Contele Mikó Imre şi pământul maghiar] (Tokaji László), ''Gróf Mikó Imre az irodalomért'' [Contele Mikó Imre pentru literatură] (Dézsi Lajos), ''Egy év gróf Mikó Imre levelezéseből'' [Un an din corespondeţa contelui Mikó Imre] (Kovács Dezső), ''Gróf Mikó Imre intelme fiához'' [Îndemnul contelui Mikó Imre către fiul său], ''Gróf Mikó Imréhez'' [poezie] (Tompa Mihály), ''Gróf Mikó Imre pályája'' [Cariera lui Mikó Imre] (Ferenczi Miklós), ''Gróf Mikó Imre jelentősége'' [Importanţa lui Mikó Imre] (Erdélyi Pál). | + | |
| - | | + | |
| - | Cuvântul de încheiere [''Zárószó''] este semnat de Szabó T. Attila. | + | |
| - | | + | |
| - | Volumul conţine aparat critic. Sunt inserate fotografii, un indice al acestora fiind întocmit la finalul volumului. Este vorba despre fotografii-portret şi de grup, însă şi fotografii ale unor clădiri, statui, fotocopii ale unor manuscrise etc. | + | |
| - | <br> | + | |
| - | [[Categorie:Cluj]] | + | |
| | [[Categorie:Bibliografii]] | | [[Categorie:Bibliografii]] |
| | + | [[Categorie:Biserici]] |
| | + | [[Categorie:Bulevarde]] |
| | + | [[Categorie:Clădiri]] |
| | + | [[Categorie:Donaţii şi donatori]] |
| | + | [[Categorie:Grădini]] |
| | + | [[Categorie:Instituţii]] |
| | + | [[Categorie:Istoricul oraşului]] |
| | + | [[Categorie:Monumente istorice]] |
| | + | [[Categorie:Parcuri]] |
| | + | [[Categorie:Pieţe]] |
| | + | [[Categorie:Personalităţi locale]] |
| | + | [[Categorie:Străzi]] |
Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
