De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 30 decembrie 2013 08:53 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)
(Pagină nouă: Imagine:foto.jpg ''Bibliografia lucrărilor lui Victor Babeş''. – Bucureşti : Editura Academiei Republicii Populare Române, 1954, 88 p. Cuvântul de îndru...)
← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45 (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
-[[Imagine:foto.jpg|thumb|100px|left|]]+<br>
-''Bibliografia lucrărilor lui Victor Babeş''. – Bucureşti : Editura Academiei Republicii Populare Române, 1954, 88 p.+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
 +Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
 +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Cuvântul de îndrumare cu care se deschide această lucrare bibliografică, aminteşte patru demersuri anterioare de bibliografiere a operei lui Victor Babeş: bibliografia lui G. Crăiniceanu (''în Literatura medicală română'', apărută în anul 1907), cele două bibliografii apărute ca anexe la două volume omagiale publicate în anii 1915 şi 1924 (''Omagiu profesorului Victor Babeş'' şi ''Viaţa şi opera profesorului dr. Victor Babeş''), şi ultima, cea mai completă, publicată în anul 1949, ca anexă la ''Volumul omagial Victor Babeş'', cuprinzând 1.000 de titluri de lucrări. +Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
- +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
-Această Bibliografie, apărută în anul 1954, bazată pe o documentare mai vastă, reprezintă bibliografierea a 1300 de titluri. În ce priveşte structura bibliografiei, se remarcă împărţirea şi numerotarea acesteia pe ani. Lucrarea propune de asemenea gruparea tematică în cadrul fiecărui an, specificarea caracterului lucrărilor (dacă a fost vorba despre o conferinţă, de exemplu, cu localitatea şi contextul în care a fost susţinută), semnalarea faptului dacă o lucrare a fost publicată de mai multe ori, cu mici modificări sau în limbi diferite (fapt indicat prin dimensiunea caractereleor tipografice), trimiteri la lucrările anterioare şi ulterioare pe aceeaşi temă.+nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
- +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
-La final, sunt cuprinse succinte ''Date biografice din viaţa lui Victor Babeş''.+
<br> <br>
-[[Categorie:Cluj]]+<br>
 +* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [https://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>
 + 
 +<br>
 +[[Categorie:Cluj|Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
 +[[Categorie:Biserici]]
 +[[Categorie:Bulevarde]]
 +[[Categorie:Clădiri]]
 +[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
 +[[Categorie:Grădini]]
 +[[Categorie:Instituţii]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.