De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 22 aprilie 2014 06:09 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)
(Pagină nouă: Imagine:imagin.jpg '''Biserica din Deal sau vechea biserică ortodoxă română din Kolozsvár-Cluj şi slujitorii ei'''/Florin Mureşanu. – Cluj : Tipografia ...)
← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45 (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
-[[Imagine:imagin.jpg|thumb|100px|left|]]+<br>
-'''Biserica din Deal sau vechea biserică ortodoxă română din Kolozsvár-Cluj şi slujitorii ei'''/Florin Mureşanu. – Cluj : Tipografia Naţională, 1942, 206 p.+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
 +Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
 +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Este vorba despre monografia Bisericii Ortodoxe Sfânta Treime, cunoscută şi ca Biserica din Deal, cu referire la Dealul Hajongard, aflat în partea sudică a cetății medievale a Clujului. În Cuvântul înainte, autorul îşi motivează demersul de a reconstitui istoricul acestei biserici, cea mai veche biserică românească din Cluj (de la 1796) şi singura biserică ortodoxă din Cluj, care între anii 1919-1932 a servit şi de catedrală a reînviatei episcopii a Vadului şi a Feleacului.+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
- +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
-Primul capitol, Biserica, cuprinde Descrierea bisericii, referiri la Clopotele bisericii, Iconostas, cu descrierea amănunţită a acestuia, alte elemente de inventar ca Icoanele vechi, Cărţile vechi, Alte obiecte vechi aflate în proprietatea bisericii. Capitolul Slujitorii bisericii, prezintă Parohiile şi protopopii: Ilie Fulea (1764-1828), Grigore Gal (1805-1851), Vasile Roşescu (1826-1888), Tuliu Roşescu (1852-1924), Capelanii protopopeşti şi slujitorii Bisericii din Deal, Cântăreţii bisericii, Crâsnicii bisericii. Al treilea capitol, Epitropia, cuprinde referiri la Epitropii bisericii, Situaţia bisericii între 1842-1854 în lumina cifrelor, Donatori şi binefăcători, Din jertfelnicia credincioşilor. Capitolul al patrulea, intitulat Relaţiile cu Braşovul, porneşte de la informaţia din memoriul protopopului Roşescu, care afirmă că această biserică a fost zidită de românii din Cluj cu ajutorul românilor din Braşov şi Ţara Românească. Anexele conţin: Acte şi documente, Acte şaguniene, Alte acte.+nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
- +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
-Monografia prezintă aparat critic [Note], bibliografie [Izvoare], o listă a ilustraţiilor [Scara ilustraţiilor].+
<br> <br>
-[[Categorie:Cluj]]+<br>
 +* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [https://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>
 + 
 +<br>
 +[[Categorie:Cluj|Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
 +[[Categorie:Biserici]]
 +[[Categorie:Bulevarde]]
 +[[Categorie:Clădiri]]
 +[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
 +[[Categorie:Grădini]]
 +[[Categorie:Instituţii]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.