Întreprinderea Napochim Cluj-Napoca : Pe coordonatele dezvoltării economico-sociale 1959-1984. – Cluj-Napoca : s.n., 1984, 62 p., Pagina principală

De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)

Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45

Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.

Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"

-[[Imagine:imag.jpg|thumb|100px|left|]]
+<br>
-'''Întreprinderea Napochim Cluj-Napoca : Pe coordonatele dezvoltării economico-sociale 1959-1984'''. – Cluj-Napoca : [s.n.], 1984, 62 p.
+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
+Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
+comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
+elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Monografia Întreprinderii Napochim a fost realizată, aşa cum precizează Corneliu Crihălmeanu în Cuvînt înainte, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la înfiinţarea primei întreprinderi de prelucrare a polimerilor şi fabricarea unor produse chimice, din Cluj-Napoca.
+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
+comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
-În capitolele intitulate Prezentarea întreprinderii şi Evoluţia întreprinderii noastre în timp, se precizează că aceasta descinde din Cooperativa de producţie meşteşugărească Steaua Roşie Cluj, înfiinţată în anul 1949. În anul 1957, aceasta şi-a schimbat denumirea în Cooperativa de producţie meşteşugărească Chimica din Cluj, care a fost transformată în  întreprindere orăşenească în anul 1959. Fără clădiri sau terenuri proprii, Întreprinderea orăşenească Chimica Cluj producea mase plastice, sticlă-oglinzi, tâmplărie, globuri pentru pomul de iarnă, jucării din celuloid sulfat. Printr-o serie de comasări cu alte întreprinderi s-a lărgit şi gama de produse realizate şi numărul punctelor de lucru (16). În anii 1961-1965 s-a pus accent pe prelucrarea maselor plastice, sticlărie şi mobilă. În anul 1971 s-a schimbat denumirea întreprinderii din Întreprinderea orăşenească Chimica Cluj, în Întreprinderea de industrie locală Napochim Cluj. Aceasta a trecut în anul 1977 în subordinea Centralei Industriale de Prelucrare Cauciuc şi Mase Plastice Bucureşti, aparţinând de Ministerul Industriei Chimice. Întreprinderea a rămas cu profil de mase plastice, chimie şi sticlă, restul activităţilor, respectiv activitatea de lemn a fost predată Întreprinderii Libertatea Cluj, iar activitatea alimentară Întreprinderii Feleacul Cluj. Al treilea capitol se intitulează Profilul actual, şi se referă la varietatea produselor fabricate, secţiile întreprinderii, formaţiile de lucru. Capitolul al patrulea, Proprietari, producători şi beneficiari – structura organizatorică, se referă la Autoconducerea şi autogestiunea muncitorească a întreprinderii. În capitolul următor, Avuţia noastră colectivă – baza tehnico-materială sunt prezentate Suprafaţa productivă a întreprinderii, Mijloacele fixe din dotare, Materii prime folosite, Evoluţia consumului de energie electrică pe perioada 1959-1983. Rodnicia muncii noastre realizarea indicatorilor de plan, este capitolul în care se fac referiri la Producţia fizică de produse prelucrate din mase plastice,  Producţia marfă industrială, Costurile de producţie, Beneficiul, rentabilitatea, impozitul pe circulaţia mărfurilor. Capitolul al şaptelea, Oamenii – realizatorii tuturor succeselor, prezintă Evoluţia numărului mediu scriptic al salariaţilor, Productivitatea muncii,   Fondul de retribuire şi retribuţia medie a salariaţilor. Creativitatea şi modernizarea – deviza noastră de fiecare zi, este capitolul în care sunt semnalate Modernizarea utilajelor şi a instalaţiilor şi Activitatea de creativitate tehnică. Capitolul al nouălea face referiri la Calitatea produselor, iar următorul, la Întrecerea socialistă. Condiţiile sociale şi de muncă sunt înfăţişate în cel de-al unsprezecelea capitol (Condiţiile de muncă şi activitatea de protecţie a muncii, Suprafaţa administrativă, Fondul de locuinţe). Ultimul capitol, Scrutând viitorul, subintitulat Gânduri despre viitor, prezintă obiectivele activităţii viitoare a întreprinderii.
+nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
-Monografia cuprinde fotografii alb-negru.
+rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
 <br>
-[[Categorie:Cluj]]
+<br>
+* [[Bibliografie istorică]]<br>
+* [[Biserici]]<br>
+* [[Clădiri]]<br>
+* [[Instituţii clujene]]<br>
+* [[Istoricul oraşului]]
+* [[Monumente istorice]]<br>
+* [[Parcuri şi grădini]]<br>
+* [[Personalităţi locale]]<br>
+* [[Pieţe]]<br>
+* [[Străzi]]<br>
+* [https://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>
+<br>
+[[Categorie:Cluj|Cluj]]
 [[Categorie:Bibliografii]]
+[[Categorie:Biserici]]
+[[Categorie:Bulevarde]]
+[[Categorie:Clădiri]]
+[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
+[[Categorie:Grădini]]
+[[Categorie:Instituţii]]
+[[Categorie:Istoricul oraşului]]
+[[Categorie:Monumente istorice]]
+[[Categorie:Parcuri]]
+[[Categorie:Pieţe]]
+[[Categorie:Personalităţi locale]]
+[[Categorie:Străzi]]

Memorie şi cunoaştere locală