De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 22 aprilie 2014 07:32 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45 (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
-[[Imagine:Univ_victor_babes.jpg|thumb|100px|left|]]+<br>
-'''Universitatea „V. Babeş” Cluj : Studiu monografic'''/red. C. Daicoviciu, Al. Roşca, A. Roth. – Cluj: Întreprinderea Poligrafică Cluj, 1957, 231 p.+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
 +Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
 +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-În Prefaţa semnată de Rectorul Universităţii, Acad. Prof. C. Daicoviciu, acesta subliniază scopul monografiei, realizată la solicitarea Ministerului Învăţământului, în vederea elaborării unei monografii a întregului învăţământ superior din România. Elaborarea ei a fost încredinţată unui număr mare de cadre didactice.+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
- +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
-Monografia este structurată pe patru capitole. Acestea urmăresc istoria universităţii în timp: '''Învăţământul superior din Cluj până la 1918, Împrejurările constituirii universităţii române din Cluj în anii 1919-1920, Desfăşurarea activităţii didactice şi ştiinţifice la Universitatea „V. Babeş” de la înfiinţare (1919) pînă la reforma învăţământului (1948), Activitatea didactică şi ştiinţifică în universitate după reforma învăţământului (1948)'''. +nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
- +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
-Capitolul al treilea care urmăreşte istoria universităţii în intervalul 1919-1948, tratează problematica pe specialităţi: Matematica şi fizica, Chimia, Ştiinţele geologico-minerale şi geografice, Ştiinţele biologice, Ştiinţele medicale, Ştiinţele filosofice, Ştiinţele istorice, Ştiinţele filologice, Ştiinţele juridice. Capitolul al patrulea prezintă '''Principalele consecinţe ale reformei învăţământului superior''', după care activitatea universităţii este reconstituită tot pe specialităţi: '''Matematica şi fizica, Chimia, Ştiinţele geologico-mineralogice şi geografice, Ştiinţele biologice, Ştiinţele filosofice şi economice, Ştiinţele istorice, Ştiinţele filologice, Ştiinţele juridice'''. În Încheiere sunt precizate '''Sarcinile şi perspectivele Universităţii''', precum şi '''Profilul actual al Universităţii „V. Babeş”'''. Aceste texte sunt cuprinse în volum şi în traducere în limba rusă şi franceză. Anexele cuprind fotografii. +
<br> <br>
-[[Categorie:Cluj]]+<br>
 +* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [https://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>
 + 
 +<br>
 +[[Categorie:Cluj|Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
 +[[Categorie:Biserici]]
 +[[Categorie:Bulevarde]]
 +[[Categorie:Clădiri]]
 +[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
 +[[Categorie:Grădini]]
 +[[Categorie:Instituţii]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.