De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 6 ianuarie 2022 09:15 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)
(Pagină nouă: Imagine:Isac.jpg''Muzeul din bibliotecă: Fondul Emil Isac'', vol . I: ''Istorie, bibliofilie, bibliografie''/Ghizela Cosma, Anca Docolin, Liana Vescan. – Cluj...)
← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 4 septembrie 2023 10:37 (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
-[[Imagine:Isac.jpg|thumb|100px|left|]]''Muzeul din bibliotecă: Fondul Emil Isac'', vol . I: ''Istorie, bibliofilie, bibliografie''/Ghizela Cosma, Anca Docolin, Liana Vescan. – Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2017. – 356 p.+<br>
 +Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
 +Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
 +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Cu un ''Argument'' semnat de managerul Biblitecii Județene „Octavian Goga” Cluj, Sorina Stanca și o ''Introducere'' semnată de Ioan Tomoiagă, lucrarea este deschisă prin studiul Lianei Vescan intitulat ''Fondul „Emil Isac” – Istoria unui muzeu recuperat''. Acesta oferă un mic istoric al vechii case memoriale, de la înființare la desființarea sa și preluarea în administrație a patrimoniului mobil al acestui muzeu de către Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj. În acest context, autoarea aduce în atenție fondul de carte și documente care a intrat în gestiunea Colecțiilor Speciale ale bibliotecii, secție în care a fost reconstituită din mobilierul ajuns la bibliotecă și camera de lucru a poetului. Sunt prezentate tot aici modalitățile prin care bibliteca a încercat să promoveze patrimoniul moștenit.+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
 +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
 +nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
 +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
 +<br>
 +<br>
 +* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [https://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>
 +* [[Google analytics]]<br>
-Al doilea studiu din volum, ''Secvențe genealogice dintr-un album de familie'', este semnat de Ghizela Cosma care, pornind de la colecția de fotografii ale familiei păstrată la biblioteca județeană și publicată în volum, înfățișează o istorie de familie, cu predecesori care coboară până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Pe lângă reconstituirea a doi arbori genealogici ai familiei lui Emil Isac, pe linie paternă și pe linie maternă, studiul pune la dispoziție mici biografii ale strămoșilor și rudelor lui Emil Isac. +<br>
- +[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-Cartea continuă, în cea de-a treia parte, cu o retrospecție bibliofilă intitulată ''Lui Emil Isac... Cărți cu dedicație din Fondul „Emil Isac”'', realizată de Liana Vescan, de prezentare a cărților primite de Emil Isac de la prieteni, scriitori, colaboratori diverși sau gazetari, cu dedicațiile acestora, într-un efort de recuperare a personalității poetului Emil Isac, și, prin el, a istoriei acelei perioade. În mod ilustrativ, facsimilele unor dedicații vin în sprijinul acestei încercări reconstitutive.+[[Categorie:Bibliografii]]
- +[[Categorie:Biserici]]
-Volumul se încheie cu o amplă bibliografie realizată de Anca Docolin, purtând titlul ''De și despre Emil Isac''. Demers bibliografic, care acoperă, aproape complet, activitatea creatoare a poetului și publicistului Emil Isac, de la debut până la moartea sa, iar prin referințele critice, până astăzi. Este oferit astfel, în primul rând, un veritabil instrument de cercetare științifică, necesar în contextul valorificării fondului existent în cadrul bibliotecii.+[[Categorie:Bulevarde]]
 +[[Categorie:Clădiri]]
 +[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
 +[[Categorie:Grădini]]
 +[[Categorie:Instituţii]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea de la data 4 septembrie 2023 10:37


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.