De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 21 martie 2022 09:47 (modifică) IoanT (Talk | contribuţii) (→Istoricul monumentului) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea curentă (21 martie 2022 09:47) (modifică) (anulează) IoanT (Talk | contribuţii) (→Istoricul monumentului) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| == Istoricul monumentului == | == Istoricul monumentului == | ||
| - | Cunoscut şi sub numele de Ştatua, este mai vechi monument laic al Clujului. Amplasat la început în actuala [[Piaţă a Unirii]], cu prilejul reamenajării acesteia, Obeliscul a fost mutat în 1898 în [[Piaţa_Unirii|Piaţa Muzeului]]. | + | Cunoscut şi sub numele de Ştatua, este mai vechi monument laic al Clujului. Amplasat la început în actuala [[Piaţa_Unirii|Piaţă a Unirii]], cu prilejul reamenajării acesteia, Obeliscul a fost mutat în 1898 în [[Piaţa_Unirii|Piaţa Muzeului]]. |
| [[Imagine:Obeliscul karolina.jpg|thumb|150px|left|Obeliscul karolina]] | [[Imagine:Obeliscul karolina.jpg|thumb|150px|left|Obeliscul karolina]] | ||
Versiunea curentă
Cuprins |
[modifică] Istoricul monumentului
Cunoscut şi sub numele de Ştatua, este mai vechi monument laic al Clujului. Amplasat la început în actuala Piaţă a Unirii, cu prilejul reamenajării acesteia, Obeliscul a fost mutat în 1898 în Piaţa Muzeului.
Monumentul fost construit în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi al împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului (18-27 august) 1817.
Vizita imperială s-a produs pe fondul unei situaţii economice dificile traversate de imperiu. Aceasta a fost anunţată în consiliul orăşenesc din 16 iunie 1817, iar autorităţile oraşului au început pregătirile. Perechea imperială a sosit în 18 august dinspre Dej. Clujul avea atunci în jur de 15-16 mii de locuitori, toţi fiind prezenţi la primirea împăratului. Perechea imperială a poposit în palatul lui Banffy.
[modifică] Demersuri administrative
Autorităţile locale s-au gândit că în amintirea vizitei ar trebui ridicată o coloană „comemorativă”.
La 1 mai 1818, s-au înaintat 5 proiecte. Gaal György sublinia că, planurile Obeliscului au fost realizate de profesorul de desen al colegiului reformat Nagy Sámuel şi meşterul constructor Winkler György.
De adunarea banilor s-au ocupat Forrai György şi Tauffer Ferencv, arată Lövy Dániel, Demeter V. János şi Asztalos Lajos. Lukács József, vorbind despre greutăţile întâmpinate în strângerea banilor pentru monument, arăta că proiectul a fost salvat de procurorul Clujului, Topler Imre, care din dorinţa de a-şi manifesta loialitatea faţă de familia imperială, şi animat de promisiunea înnobilării sale, a fost dispus să finanţeze din propria avere ridicarea monumentului.
Sărbătoarea de dezvelire a monumentului a fost organizată, datorită problemelor de ordin financiar întâmpinate abia la 4 octombrie 1831.
[modifică] Meşteri, artişti implicaţi în realizarea monumentului
În opinia lui Gaal György, sculpturile în piatră de pe obelisc au fost realizate de meşteri locali, între care Hirschfeld Frigyes. Cele două jumătăţi de basoreliefuri biedermeier au fost realizate de de sculptorul vienez Josef Klieber. În fragmentul dedicat celor implicaţi în realizarea monumentului, Lövy Dániel, Demeter V. János şi Asztalos Lajos arată că, la 22 decembrie 1821 consiliul orăşenesc a încheiat o înţelegere pentru realizarea sculpturilor în piatră cu Schindler Mihálly şi Schindler Antall respectiv cu Nagy Sámuell pentru realizarea basoreliefurilor (care de altfel în cele din urmă nu au fost acceptate). Coroanele de fier au fost realizate de Henczenberger János, lăcătuş clujean, iar basoreliefurile de artistul vienez Joseph Klieber. Lukács József consideră că obeliscul propriu-zis, respectiv vulturii de piatră reprezintă opera unor meşteri locali: sculptorul Csűrös Antal şi profesorul de desen şi pecetarul Nagy Sámuel. Laurii pe care vulturii de piatră îi ţin în pliscuri, au fost confecţionaţi de meşterul lăcătuş local, Johann Henczenberger. Cele două reliefuri făcute în stil biedermeier au fost comandate sculptorului vienez Joseph Klieber.
[modifică] Descrierea monumentului
Obeliscul înalt de 10 m, are ca ornament patru vulturi sculptaţi în piatră, care ţin câte o cunună de lauri din fier forjat, trei basoreliefuri de piatră şi unul de metal şi o inscripţie în limba latină. Pe relieful orientat spre răsărit se poate vedea intrarea în oraş a convoiului imperial pe Poarta din Mijloc. Pe cel de pe partea de apus se vede împărăteasa în faţa spitalului întinzând pomană unei femei sărace îngenuncheate. Pot fi observate unele anacronisme. Lămpi cu ulei care apar în Cluj doar la sfârşitul lui 1872, de asemenea spitalul a funcţionat doar din 1820. Pe latura sudică se vede stema oraşului: poarta cetăţii cu trei turnuri de apărare, iar pe cea nordică o inscripţie în limba latină, care vorbeşte despre ridicarea obeliscului în cinstea vizitei familiei imperiale.
[modifică] Bibliografie
- Cluj-Napoca oraş al monumentelor/ed. Dragoş Nicu .- Cluj-Napoca : Studia, 2006, p. 62.
- Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben/Gaal György .- Kolozsvár : Polis Könyvkiadó, 2007, p.77-78.
- Köbe irt Kolozvár. Emléktáblák, feliratok, cimerek/Lövy Dániel, Demeter V. János, Asztalos Lajos .- Kolozsvár : Nis Kiadó, 1996, p.152.
- Povestea „oraşului-comoară” : Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale/Lukács József .- Cluj-Napoca : Biblioteca Apostrof, 2005, p.60-63.
