De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 10 august 2023 09:40 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 4 septembrie 2023 10:37 (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
-__TOC__+<br>
-==Inaugurarea, la Cluj, a Sinagogii neologe (''Templul Deportaților'') de către rabinul de Arad, Sándor Rosenberg. [[Sinagoga|Sinagoga]] în stil maur a fost ridicată între anii 1886-1887 (07.09.1887)==+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
 +Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
 +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Între vechile clădiri ale comunității evreiești pot fi amintite Școala primară a comunității în rit neolog de lângă ''Templul Deportaților'', înființată în anul 1904, în care funcționează azi o grădiniță, sinagoga ''Poale Tzedek'' (Lucrătorii Dreptății) a meșteșugarilor, de pe strada Barițiu, nr.16, care a funcționat între anii 1922-1974, după care a funcționat ca spațiu al unui depozit, iar din 1997, ca spațiu al Casei Tranzit, sinagoga ortodoxă ''Sas Hevra'', înființată în anul 1898, de pe strada Croitorilor nr. 13, unde ființează azi Institutul de Iudaistică și Istorie Evreiască „Dr. Mosche Carmilly”. La nr. 21, pe aceeași stradă se afla Spitalul Evreiesc, înființat în perioada interbelică, în prezent Clinica Medicală III. Pe strada Tipografiei nr. 25 se află sediul Comunității Evreiești, pe strada David Ferenc nr. 16 este Casa de Rugăciune ''Ohel Moshe'', înființată în 1910, care funcționează și în prezent, iar pe strada Andrei Șaguna nr. 28-30 funcționa mai demult o baie rituală (Mikve) etc.+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
-[[Imagine:sinagoga 1.jpg|thumb|100px|left|Sinagoga neologă]] +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
-Pe partea stângă a străzii Horea, în direcţia Gării, la numărul 21, se află sinagoga neologă.+nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
 +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
 +<br>
 +<br>
 +* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [https://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>
 +* [[Google analytics]]<br>
-Comunitatea evreiască neologă s-a constituit la Cluj în anul 1882, cuprinzând în mare parte reprezentanţi ai marii burghezii şi intelectualităţii sub conducerea lui Vilmos Farkasházi Fischer. +<br>
-Sinagoga destinată acesteia a fost construită între anii 1886-1887, după planurile inginerului feroviar clujean Hegner Isidor, de către firma fraţii Horváth şi firma Reményk Károly. +[[Categorie:Cluj|Cluj]]
- +[[Categorie:Bibliografii]]
-În tratarea compoziţiei faţadei se îmbină elemente tradiţionale şi de inspiraţie orientală. Cornișa este bogat decorată și se termină la colțuri cu 4 turle mici tipic orientale. Turnurile și intrarea principală sunt de origine maură. Interiorul clădirii a fost refăcut în întregime, fiind conceput în stil neoclasic spre modern.+[[Categorie:Biserici]]
- +[[Categorie:Bulevarde]]
-A fost inaugurată de şef rabinul arădean Sándor Rosenberg, la 7 septembrie 1887.+[[Categorie:Clădiri]]
- +[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
-A fost renovată în anul 1912. Sinagoga a fost bombardată la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, dar a fost refăcută în 1947. La ultima renovare s-au aşezat pe faţadă două plăci comemorative în limba română şi ebraică, conform cărora această sinagogă este un templu memorial în onoarea evreilor din Transilvania de Nord, deportați în 1944 și care au fost exterminați în lagărele naziste. În interiorul sinagogii există mai multe inscripții care fac referire la victimele acelor vremuri precum și lista cu numele rabinilor. +[[Categorie:Grădini]]
- +[[Categorie:Instituţii]]
-Puținii locuitori evrei ai orașului, care au rămas, formează o singură comunitate care folosește această sinagogă.+
- +
-==Bibliografie== +
-#''Cluj-Napoca de la începuturi până azi : (ghid istoric şi turistic)'' .- Cluj-Napoca : Clusium, 1995, p.30. ISBN 973-555-090-3 +
-#''Cluj-Napoca : Ghid turistic, istoric, cultural''/Gaal György. – Baraolt-Cluj-Napoca : Editura Tortoma, 2014, p.280-281 ISBN 978-973-8995-17-8+
-#''Cluj-Napoca oraş al monumentelor''/ed. Dragoş Nicu .- Cluj-Napoca : Studia, 2006, p.63 ISBN 973-8390-37-0 ; ISBN 978-973-8390-37-9+
-#''Kalauz a régi és az új Kolozsvárhoz : Kolozsvári séták''/Gaal György .- Kolozsvár : Korunk, 1992, p.117.+
-#''Traseul Memoriei Evreiești în Cluj-Napoca'' la http://www.cluj.travel/traseul-memoriei-evreiesti-in-cluj-napoca/2/, accesat la 13 iulie 2016.+
- +
-<br>+
-[[Categorie:Cluj]]+
[[Categorie:Istoricul oraşului]] [[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea de la data 4 septembrie 2023 10:37


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.