De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 6 iulie 2009 07:21 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 10 decembrie 2009 09:25 (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)
(Pagină nouă: '''Uzina mecanică de material rulant „16 Februarie” Cluj : 1870-1970'''/Ladislau Fodor, Gavril I. Jucan .- Cluj : [s.n.], 459 p. Volumul a apărut la un secol de existenţă al ...)
Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
-<br>+'''Uzina mecanică de material rulant „16 Februarie” Cluj : 1870-1970'''/Ladislau Fodor, Gavril I. Jucan .- Cluj : [s.n.], 459 p.
-Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.+
-Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul+
-comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din+
-elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.+
-Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,+
-comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care+
-nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre+
-rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.+
-<br>+
-<br>+
-* [[Bibliografie istorică]]<br>+
-* [[Biserici]]<br> +
-* [[Clădiri]]<br>+
-* [[Instituţii clujene]]<br>+
-* [[Istoricul oraşului]]+
-* [[Monumente istorice]]<br>+
-* [[Parcuri şi grădini]]<br>+
-* [[Personalităţi locale]]<br> +
-* [[Pieţe]]<br>+
-* [[Străzi]]<br>+
-* [http://www.bjc.ro:10080/gsdl/cgi-bin/library?e=p-00000-00---off-0clujulve--00-1--0-10-0---0---0prompt-10---4-------0-1l--11-ro-50---20-about---00-3-1-00-0-0-11-1-0utfZz-8-00&a=d&cl=CL1 Contribuţia clujeană la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>+
-<br> +Volumul a apărut la un secol de existenţă al uzinei. Monografia uzinei se deschide cu un cuvânt introductiv semnat de ing. Victor Fotescu. Cartea este structurată în nouă capitole, un parcurs al istoriei uzinei. Primul capitol se concentrează asupra secvenţei cronologice 1870-1918, Atelierele Cluj de la înfiinţare pînă la constituirea statului naţionar unitar român (1870-1918), urmat de cel dedicat perioadei 1918-1944, Atelierele Principale C.F.R. Cluj de la unirea Transilvaniei cu Ţara, pînă la eliberarea patriei de sub jugul fascist. În cadrul fiecărui capitol, alături de partea istorică propriu-zisă cu aspecte legate de dezvoltarea producţiei, condiţii de muncă, număr de salariaţi, subcapitole importante din economia lucrării sunt dedicate mişcării sindicale şi greviste. Începând cu capitolul al treilea, reconstituirea monografică a istoriei uzinei este structurată pe probleme.
-[[Categorie:Cluj|Cluj]]+ 
-[[Categorie:Bibliografii]]+Un capitol general, intitulat Uzina Mecanică de Material Rulant „16 Februarie” Cluj în perioada anilor regimului democrat popular şi a construcţiei socialismului (1945-1970), tratează în ansamblu organizarea uzinei, evoluţia bazei materiale şi a producţiei şi viaţa salariaţilor. Capitolul cuprinde prezentarea organigramei şi fotografiile comitetutului de direcţie al Uzinei M.M.R. „16 Februarie”, grafice privind producţia. Capitolele IV-VII tratează subiecte precum: Inovaţii şi raţionalizări, Şcoala Profesională de-a lungul anilor, Manifestări cultural artistice tradiţionale, Mişcarea sportivă de-a lungul deceniilor. Urmează un capitol, intitulat Din tată în Fiu, în care sunt prezentate familii în cadrul cărora meseria s-a transmis din generaţie în generaţie, în cadrul uzinei.
-[[Categorie:Biserici]]+ 
-[[Categorie:Bulevarde]]+Un capitol consistent în economia lucrării, cel de-al nouălea, intitulat Gînduri de la cei plecaţi, cuprinde însemnări ale vechilor angajaţi, amintiri din timpul activităţii în uzină. Monografia se încheie cu Lista Nominală a personalului uzinei existent la aniversarea centenarului şi Note, cuprinzând aparatul critic al lucrării. Istoria uzinei poate fi urmărită şi în fotografiile presărate în cuprinsul cărţii, care surprind clădiri, personalul în diferite ipostaze ale activităţii lor.
-[[Categorie:Clădiri]]+
-[[Categorie:Donaţii şi donatori]]+
-[[Categorie:Grădini]]+
-[[Categorie:Instituţii]]+
-[[Categorie:Istoricul oraşului]]+
-[[Categorie:Monumente istorice]]+
-[[Categorie:Parcuri]]+
-[[Categorie:Pieţe]]+
-[[Categorie:Personalităţi locale]]+
-[[Categorie:Străzi]]+

Versiunea de la data 10 decembrie 2009 09:25

Uzina mecanică de material rulant „16 Februarie” Cluj : 1870-1970/Ladislau Fodor, Gavril I. Jucan .- Cluj : [s.n.], 459 p.

Volumul a apărut la un secol de existenţă al uzinei. Monografia uzinei se deschide cu un cuvânt introductiv semnat de ing. Victor Fotescu. Cartea este structurată în nouă capitole, un parcurs al istoriei uzinei. Primul capitol se concentrează asupra secvenţei cronologice 1870-1918, Atelierele Cluj de la înfiinţare pînă la constituirea statului naţionar unitar român (1870-1918), urmat de cel dedicat perioadei 1918-1944, Atelierele Principale C.F.R. Cluj de la unirea Transilvaniei cu Ţara, pînă la eliberarea patriei de sub jugul fascist. În cadrul fiecărui capitol, alături de partea istorică propriu-zisă cu aspecte legate de dezvoltarea producţiei, condiţii de muncă, număr de salariaţi, subcapitole importante din economia lucrării sunt dedicate mişcării sindicale şi greviste. Începând cu capitolul al treilea, reconstituirea monografică a istoriei uzinei este structurată pe probleme.

Un capitol general, intitulat Uzina Mecanică de Material Rulant „16 Februarie” Cluj în perioada anilor regimului democrat popular şi a construcţiei socialismului (1945-1970), tratează în ansamblu organizarea uzinei, evoluţia bazei materiale şi a producţiei şi viaţa salariaţilor. Capitolul cuprinde prezentarea organigramei şi fotografiile comitetutului de direcţie al Uzinei M.M.R. „16 Februarie”, grafice privind producţia. Capitolele IV-VII tratează subiecte precum: Inovaţii şi raţionalizări, Şcoala Profesională de-a lungul anilor, Manifestări cultural artistice tradiţionale, Mişcarea sportivă de-a lungul deceniilor. Urmează un capitol, intitulat Din tată în Fiu, în care sunt prezentate familii în cadrul cărora meseria s-a transmis din generaţie în generaţie, în cadrul uzinei.

Un capitol consistent în economia lucrării, cel de-al nouălea, intitulat Gînduri de la cei plecaţi, cuprinde însemnări ale vechilor angajaţi, amintiri din timpul activităţii în uzină. Monografia se încheie cu Lista Nominală a personalului uzinei existent la aniversarea centenarului şi Note, cuprinzând aparatul critic al lucrării. Istoria uzinei poate fi urmărită şi în fotografiile presărate în cuprinsul cărţii, care surprind clădiri, personalul în diferite ipostaze ale activităţii lor.