De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară		 Versiunea de la data 3 august 2011 09:30 (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)
(Pagină nouă: '''Raluca Ripan'''/ Constantin Gh. Macarovici, Georgeta Munteanu. – Bucureşti : Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982, 215 p : [8] f. pl. (Volumul cuprinde şi o bibliogr...)
Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
-<br>+'''Raluca Ripan'''/ Constantin Gh. Macarovici, Georgeta Munteanu. – Bucureşti : Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982, 215 p : [8] f. pl. (Volumul cuprinde şi o bibliografie)
-Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.+
-Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul+
-comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din+
-elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.+
-Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,+Volumul debutează cu o ''Prefaţă'' semnată de prof.dr.doc. Petru G. Spacu şi cu un ''Cuvânt înainte'', semnat de autori.
-comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care+
-nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre+
-rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.+
-<br>+
-<br>+
-* [[Bibliografie istorică]]<br>+
-* [[Biserici]]<br> +
-* [[Clădiri]]<br>+
-* [[Instituţii clujene]]<br>+
-* [[Istoricul oraşului]]+
-* [[Monumente istorice]]<br>+
-* [[Parcuri şi grădini]]<br>+
-* [[Personalităţi locale]]<br> +
-* [[Pieţe]]<br>+
-* [[Străzi]]<br>+
-* [http://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>+
-<br> +Cartea prezintă, în cele şase capitole ale sale, viaţa şi activitatea chimistei '''Raluca Ripan'''. Primul capitol, ''La Iaşi – anii pregătirii iniţiale (1894-1919)'', prezintă evoluţia Ralucăi Ripan, de la şcoala primară la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi – unde a fost studentă şi, mai apoi, preparator şi asistentă la laboratoarele de chimie minerală, respectiv, chimie fizică.
-[[Categorie:Cluj|Cluj]]+ 
 +Al 2-lea capitol, ''La Cluj – anii maturităţii şi ai ascensiunii (1920-1975)'' se opreşte asupra activităţii de la Cluj a chimistei, ca şef de lucrări la Laboratorul de chimie anorganică şi cercetător ştiinţific la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Cluj, apoi ca şi conferenţiar la Facultatea de Medicină şi Farmacie, ca docent în chimie la Facultatea de Ştiinţe, ca director al laboratorului de chimie anorganică de la Facultatea de Ştiinţe în perioada anilor de refugiu a facultăţii la Timişoara şi de reorganizare a laboratoarelor, după revenirea la Cluj, ca decan al Facultăţii de Chimie, ca rector al Universităţii din Cluj şi, apoi, după pensionare, ca profesor consultant.
 + 
 +Capitolul al 3-lea, ''Profesor şi educator – anii afirmării profesionale'', prezintă activitatea didactică a chimistei Raluca Ripan: prelegerile, cursurile universitare, şedinţele de seminar şi de lucrări practice de laborator şi cercurile ştiinţifice studenţeşti coordonate de Raluca Ripan.
 + 
 +În Capitolul al 4-lea, ''Prima femeie academician din România (1948-1975)'', este analizată activitatea Ralucăi Ripan ca: membru titular al Academiei Republicii Populare Române, ca director al Institutului de Chimie, ca preşedinte al Filialei Cluj a Academiei R.P.R., precum şi participarea acesteia la simpozioane, conferinţe şi congrese internaţionale, titlurile şi distincţiile obţinute de aceasta.
 + 
 +''Activitatea Ralucăi Ripan'' ca ''cetăţean'' şi ''om politic'' este subiectul capitolului al 5-lea, iar Capitolul al 6-lea vorbeşte despre ''Omul de ştiinţă Raluca Ripan şi aportul său în domeniul chimiei'' – sunt menţionate aici şi lucrările ştiinţifice ale Ralucăi Ripan.
 + 
 +Volumul se încheie cu un ''Tabel cronologic al vieţii şi activităţii Ralucăi Ripan'', cu o ''Listă cronologică a lucrărilor ştiinţifice ale acad. Raluca Ripan'', cu o ''Bibliografie'' şi cu ''Prezentarea cărţii în limbile engleză şi franceză''. Cartea mai cuprinde şi câteva fotografii alb-negru ale Ralucăi Ripan, ale familiei şi colaboratorilor săi.
 +<br>
 +[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
-[[Categorie:Biserici]] 
-[[Categorie:Bulevarde]] 
-[[Categorie:Clădiri]] 
-[[Categorie:Donaţii şi donatori]] 
-[[Categorie:Grădini]] 
-[[Categorie:Instituţii]] 
-[[Categorie:Istoricul oraşului]] 
-[[Categorie:Monumente istorice]] 
-[[Categorie:Parcuri]] 
-[[Categorie:Pieţe]] 
-[[Categorie:Personalităţi locale]] 
-[[Categorie:Străzi]] 

Versiunea de la data 3 august 2011 09:30

Raluca Ripan/ Constantin Gh. Macarovici, Georgeta Munteanu. – Bucureşti : Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982, 215 p : [8] f. pl. (Volumul cuprinde şi o bibliografie)

Volumul debutează cu o Prefaţă semnată de prof.dr.doc. Petru G. Spacu şi cu un Cuvânt înainte, semnat de autori.

Cartea prezintă, în cele şase capitole ale sale, viaţa şi activitatea chimistei Raluca Ripan. Primul capitol, La Iaşi – anii pregătirii iniţiale (1894-1919), prezintă evoluţia Ralucăi Ripan, de la şcoala primară la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi – unde a fost studentă şi, mai apoi, preparator şi asistentă la laboratoarele de chimie minerală, respectiv, chimie fizică.

Al 2-lea capitol, La Cluj – anii maturităţii şi ai ascensiunii (1920-1975) se opreşte asupra activităţii de la Cluj a chimistei, ca şef de lucrări la Laboratorul de chimie anorganică şi cercetător ştiinţific la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Cluj, apoi ca şi conferenţiar la Facultatea de Medicină şi Farmacie, ca docent în chimie la Facultatea de Ştiinţe, ca director al laboratorului de chimie anorganică de la Facultatea de Ştiinţe în perioada anilor de refugiu a facultăţii la Timişoara şi de reorganizare a laboratoarelor, după revenirea la Cluj, ca decan al Facultăţii de Chimie, ca rector al Universităţii din Cluj şi, apoi, după pensionare, ca profesor consultant.

Capitolul al 3-lea, Profesor şi educator – anii afirmării profesionale, prezintă activitatea didactică a chimistei Raluca Ripan: prelegerile, cursurile universitare, şedinţele de seminar şi de lucrări practice de laborator şi cercurile ştiinţifice studenţeşti coordonate de Raluca Ripan.

În Capitolul al 4-lea, Prima femeie academician din România (1948-1975), este analizată activitatea Ralucăi Ripan ca: membru titular al Academiei Republicii Populare Române, ca director al Institutului de Chimie, ca preşedinte al Filialei Cluj a Academiei R.P.R., precum şi participarea acesteia la simpozioane, conferinţe şi congrese internaţionale, titlurile şi distincţiile obţinute de aceasta.

Activitatea Ralucăi Ripan ca cetăţean şi om politic este subiectul capitolului al 5-lea, iar Capitolul al 6-lea vorbeşte despre Omul de ştiinţă Raluca Ripan şi aportul său în domeniul chimiei – sunt menţionate aici şi lucrările ştiinţifice ale Ralucăi Ripan.

Volumul se încheie cu un Tabel cronologic al vieţii şi activităţii Ralucăi Ripan, cu o Listă cronologică a lucrărilor ştiinţifice ale acad. Raluca Ripan, cu o Bibliografie şi cu Prezentarea cărţii în limbile engleză şi franceză. Cartea mai cuprinde şi câteva fotografii alb-negru ale Ralucăi Ripan, ale familiei şi colaboratorilor săi.

Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"