De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (5 august 2011 09:30) (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)
m (Clujul în secolul XVI : producţia şi schimbul de mărfuri a fost mutată la Clujul în secolul XVI : producţia şi schimbul de mărfuri/ Samuel Goldenberg. – Bucureşti: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1958. – 455 p.)
 
Linia 1: Linia 1:
-<br>+[[Imagine:clujul_secXVI.jpg|thumb|100px|left|]]
-Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.+'''Clujul în secolul XVI : producţia şi schimbul de mărfuri'''/ Samuel Goldenberg. – Bucureşti: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1958. – 455 p.
-Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul+
-comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din+
-elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.+
-Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,+Cartea este structurată pe opt capitole, cărora li se adaugă un ''Cuvînt înainte al autorului'', o ''Listă a prescurtărilor folosite'', câteva ''Tabele'' cu date referitoare la: breslele din Cluj, taxele vamale percepute pentru mărfuri, preţurile unor mărfuri agricole, materii prime şi produse meşteşugăreşti la Cluj şi în Transilvania, salariile unor categorii de lucrători – breslaşi şi nebreslaşi, ''Anexe'' - printre care şi statutele unor bresle clujene (curelari, argintari, croitori, măcelari, cizmari, zidari şi cioplitori în piatră), dar şi alte documente ale vremii, un ''Sumar în limba rusă'' şi unul în ''limba germană'', precum şi un ''Indice de nume şi locuri''. Textul este însoţit de fotografii.
-comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care+
-nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre+
-rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.+
-<br>+
-<br>+
-* [[Bibliografie istorică]]<br>+
-* [[Biserici]]<br> +
-* [[Clădiri]]<br>+
-* [[Instituţii clujene]]<br>+
-* [[Istoricul oraşului]]+
-* [[Monumente istorice]]<br>+
-* [[Parcuri şi grădini]]<br>+
-* [[Personalităţi locale]]<br> +
-* [[Pieţe]]<br>+
-* [[Străzi]]<br>+
-* [http://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>+
-<br> +După cum precizează autorul, această lucrare a fost scrisă din dorinţa de a pune la dispoziţia prietenilor Clujului şi a celor interesaţi de istoria orăşenească un tablou al vieţii oraşului în secolul al XVI-lea. Au fost analizate mai multe aspecte ale vieţii economice şi sociale ale unui oraş medieval în plină dezvoltare.
-[[Categorie:Cluj|Cluj]]+ 
 +Capitolul I este dedicat evoluţiei Clujului de la „Castrum” la „Civitas Primaria”.
 + 
 +Capitolul II prezintă ''Meşteşugurile în Cluj şi principalele categorii de meşteşugari clujeni din secolul al XVI-lea".
 + 
 +Capitolul III prezintă câteva ''Probleme de politică economică şi de organizare socială a breslelor din Cluj în secolul al XVI-lea''. ''Lupte între calfe şi meşteri''.
 + 
 +În Capitolul IV se analizează ''Comerţul clujean în secolul al XVI-lea'', iar în Capitolul V, ''Orientarea economică a Clujului şi unele căi comerciale'' (sec. XIV–XVI).
 + 
 +În Capitolul VI sunt analizate principalele "Produse agricole de pe piaţa Clujului", în Capitolul VII, "Raporturile de preţuri la Cluj în secolul al XVI-lea", iar în Capitolul VIII, "Proprietăţile funciare şi preocupările agricole".
 + 
 +<br>
 +[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
-[[Categorie:Biserici]] 
-[[Categorie:Bulevarde]] 
-[[Categorie:Clădiri]] 
-[[Categorie:Donaţii şi donatori]] 
-[[Categorie:Grădini]] 
-[[Categorie:Instituţii]] 
-[[Categorie:Istoricul oraşului]] 
-[[Categorie:Monumente istorice]] 
-[[Categorie:Parcuri]] 
-[[Categorie:Pieţe]] 
-[[Categorie:Personalităţi locale]] 
-[[Categorie:Străzi]] 

Versiunea curentă

Clujul în secolul XVI : producţia şi schimbul de mărfuri/ Samuel Goldenberg. – Bucureşti: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1958. – 455 p.

Cartea este structurată pe opt capitole, cărora li se adaugă un Cuvînt înainte al autorului, o Listă a prescurtărilor folosite, câteva Tabele cu date referitoare la: breslele din Cluj, taxele vamale percepute pentru mărfuri, preţurile unor mărfuri agricole, materii prime şi produse meşteşugăreşti la Cluj şi în Transilvania, salariile unor categorii de lucrători – breslaşi şi nebreslaşi, Anexe - printre care şi statutele unor bresle clujene (curelari, argintari, croitori, măcelari, cizmari, zidari şi cioplitori în piatră), dar şi alte documente ale vremii, un Sumar în limba rusă şi unul în limba germană, precum şi un Indice de nume şi locuri. Textul este însoţit de fotografii.

După cum precizează autorul, această lucrare a fost scrisă din dorinţa de a pune la dispoziţia prietenilor Clujului şi a celor interesaţi de istoria orăşenească un tablou al vieţii oraşului în secolul al XVI-lea. Au fost analizate mai multe aspecte ale vieţii economice şi sociale ale unui oraş medieval în plină dezvoltare.

Capitolul I este dedicat evoluţiei Clujului de la „Castrum” la „Civitas Primaria”.

Capitolul II prezintă Meşteşugurile în Cluj şi principalele categorii de meşteşugari clujeni din secolul al XVI-lea".

Capitolul III prezintă câteva Probleme de politică economică şi de organizare socială a breslelor din Cluj în secolul al XVI-lea. Lupte între calfe şi meşteri.

În Capitolul IV se analizează Comerţul clujean în secolul al XVI-lea, iar în Capitolul V, Orientarea economică a Clujului şi unele căi comerciale (sec. XIV–XVI).

În Capitolul VI sunt analizate principalele "Produse agricole de pe piaţa Clujului", în Capitolul VII, "Raporturile de preţuri la Cluj în secolul al XVI-lea", iar în Capitolul VIII, "Proprietăţile funciare şi preocupările agricole".