De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară		 Versiunea curentă (8 august 2011 06:55) (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)
m (Institutul de Istorie Naţională din Cluj-Sibiu 1920-1945 : Şedinţa comemorativă din ziua de 4 februarie 1945 a fost mutată la [[Institutul de Istorie Naţională din Cluj-Sibiu 1920-1945 : Şedinţa comemorativă din ziua de 4 februarie 1945.- S)
 
Linia 1: Linia 1:
-<br>+[[Imagine:institutul_istorie_nationla_sibiu.jpg|thumb|100px|left|]]
-Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.+'''Institutul de Istorie Naţională din Cluj-Sibiu 1920-1945 : Şedinţa comemorativă din ziua de 4 februarie 1945'''.- Sibiu: Tipografia „Cartea Românească din Cluj”, 1945, 121p.
-Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul+
-comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din+
-elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.+
-Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,+Volumul aniversar este deschis de gândurile exprimate de '''prof.dr. Al Borza''', rectorul Universităţii din Cluj, ''La aniversarea unui sfert de veac dela întemeierea Institutului de Istorie Naţională din Cluj''. Acestea sunt urmate de câteva rânduri semnate de I. Lupaş, cu caracter omagial, ''Regele Ferdinand I – ctitor şi binefăcător al instituţiunilor culturale-ştiinţifice'', de apreciere a susţinerii de care s-a bucurat din partea regelui Ferdinand, Institutul de Istorie Naţională din Cluj la înfiinţare şi pe parcursul activităţii sale.
-comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care+
-nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre+
-rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.+
-<br>+
-<br>+
-* [[Bibliografie istorică]]<br>+
-* [[Biserici]]<br> +
-* [[Clădiri]]<br>+
-* [[Instituţii clujene]]<br>+
-* [[Istoricul oraşului]]+
-* [[Monumente istorice]]<br>+
-* [[Parcuri şi grădini]]<br>+
-* [[Personalităţi locale]]<br> +
-* [[Pieţe]]<br>+
-* [[Străzi]]<br>+
-* [http://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>+
-<br> +Ioan Moga, prezintă în continuare ''Contribuţia membrilor Institutului de Istorie Naţională la istoriografia română din primul sfert de veac (1920-1945)''. Institutul de Istorie Naţională a încercat să răspundă necesităţilor privind întregirea cercetărilor referitoare la trecutul Transilvaniei, prin studierea problemelor româneşti din această provincie, contribuind la lămurirea epocilor principale de evoluţie ale istoriei transilvane. Nu au lipsit nici cercetările istorice cu caracter local.
-[[Categorie:Cluj|Cluj]]+ 
 +A existat o preocupare pentru critica izvoarelor documentare şi narative, precum şi pentru editarea de documente istorice transilvane. Nu în ultimul rând, ca o necesitate pentru facilitarea cercetărilor din domeniu, s-a avut în vedere întocmirea unei bibliografii istorice a Transilvaniei.
 + 
 +Tot în acest volum, Ioachim Crăciun prezintă ''Publicaţiunile Institutului de Istorie Naţională din Cluj-Sibiu şi colaboratorii lor dela 1920-1945 cu o bibliografie a publicaţiunilor''. În continuarea acestui volum aniversar, Ştefan Pascu semna studiul ''Metoda de muncă ştiinţifică la Institutul de Istorie Naţională din Cluj-Sibiu în primul sfert de veac (1920-1945)''. ''Organizarea Institutului de Istorie Naţională din Cluj-Sibiu în cel dintâi sfert de veac, 1920-1945'' este prezentată de Septimiu Martin.
 + 
 +''Cuvântul de încheiere'' este semnat tot de Ioan Lupaş. Volumul mai cuprinde ''Decretul –Lege nr.82 pentru organizarea şi funcţionarea Institutului de Istorie Naţională de pe lângă Universitatea din Cluj, cu sediul la Sibiu'', precum şi ''Regulamentul pentru aplicarea legii Nr.82/1943, privitoare la organizarea şi funcţionarea Institutului de Istorie Naţională depe lângă Universitatea din Cluj, cu sediul la Sibiu''.
 + 
 +Sunt inserate în volum şi câteva fotografii alb-negru înfăţişându-i pe Alexandru Lapedatu şi Ioan Lupaş, precum şi fotografii ale clădirilor în care a funcţionat institutul la Cluj şi Sibiu şi unele înfăţişând interioare ale acestora.
 +<br>
 +[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
-[[Categorie:Biserici]] 
-[[Categorie:Bulevarde]] 
-[[Categorie:Clădiri]] 
-[[Categorie:Donaţii şi donatori]] 
-[[Categorie:Grădini]] 
-[[Categorie:Instituţii]] 
-[[Categorie:Istoricul oraşului]] 
-[[Categorie:Monumente istorice]] 
-[[Categorie:Parcuri]] 
-[[Categorie:Pieţe]] 
-[[Categorie:Personalităţi locale]] 
-[[Categorie:Străzi]] 

Versiunea curentă

Institutul de Istorie Naţională din Cluj-Sibiu 1920-1945 : Şedinţa comemorativă din ziua de 4 februarie 1945.- Sibiu: Tipografia „Cartea Românească din Cluj”, 1945, 121p.

Volumul aniversar este deschis de gândurile exprimate de prof.dr. Al Borza, rectorul Universităţii din Cluj, La aniversarea unui sfert de veac dela întemeierea Institutului de Istorie Naţională din Cluj. Acestea sunt urmate de câteva rânduri semnate de I. Lupaş, cu caracter omagial, Regele Ferdinand I – ctitor şi binefăcător al instituţiunilor culturale-ştiinţifice, de apreciere a susţinerii de care s-a bucurat din partea regelui Ferdinand, Institutul de Istorie Naţională din Cluj la înfiinţare şi pe parcursul activităţii sale.

Ioan Moga, prezintă în continuare Contribuţia membrilor Institutului de Istorie Naţională la istoriografia română din primul sfert de veac (1920-1945). Institutul de Istorie Naţională a încercat să răspundă necesităţilor privind întregirea cercetărilor referitoare la trecutul Transilvaniei, prin studierea problemelor româneşti din această provincie, contribuind la lămurirea epocilor principale de evoluţie ale istoriei transilvane. Nu au lipsit nici cercetările istorice cu caracter local.

A existat o preocupare pentru critica izvoarelor documentare şi narative, precum şi pentru editarea de documente istorice transilvane. Nu în ultimul rând, ca o necesitate pentru facilitarea cercetărilor din domeniu, s-a avut în vedere întocmirea unei bibliografii istorice a Transilvaniei.

Tot în acest volum, Ioachim Crăciun prezintă Publicaţiunile Institutului de Istorie Naţională din Cluj-Sibiu şi colaboratorii lor dela 1920-1945 cu o bibliografie a publicaţiunilor. În continuarea acestui volum aniversar, Ştefan Pascu semna studiul Metoda de muncă ştiinţifică la Institutul de Istorie Naţională din Cluj-Sibiu în primul sfert de veac (1920-1945). Organizarea Institutului de Istorie Naţională din Cluj-Sibiu în cel dintâi sfert de veac, 1920-1945 este prezentată de Septimiu Martin.

Cuvântul de încheiere este semnat tot de Ioan Lupaş. Volumul mai cuprinde Decretul –Lege nr.82 pentru organizarea şi funcţionarea Institutului de Istorie Naţională de pe lângă Universitatea din Cluj, cu sediul la Sibiu, precum şi Regulamentul pentru aplicarea legii Nr.82/1943, privitoare la organizarea şi funcţionarea Institutului de Istorie Naţională depe lângă Universitatea din Cluj, cu sediul la Sibiu.

Sunt inserate în volum şi câteva fotografii alb-negru înfăţişându-i pe Alexandru Lapedatu şi Ioan Lupaş, precum şi fotografii ale clădirilor în care a funcţionat institutul la Cluj şi Sibiu şi unele înfăţişând interioare ale acestora.

Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"