De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară		 Versiunea curentă (8 august 2011 07:00) (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)
m (Din istoria arhivelor ardelene : 75 de ani de la înfiinţarea Arhivelor Statului Cluj a fost mutată la [[Din istoria arhivelor ardelene : 75 de ani de la înfiinţarea Arhivelor Statului Cluj/coord. Ioan Drăgan, Ioan Dordea. – Cluj-Napoca: s.n., )
 
Linia 1: Linia 1:
-<br>+'''Din istoria arhivelor ardelene : 75 de ani de la înfiinţarea Arhivelor Statului Cluj'''/coord. ''Ioan Drăgan'', ''Ioan Dordea''. – Cluj-Napoca: [s.n.], 1995, 350 p.
-Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.+
-Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul+
-comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din+
-elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.+
-Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,+Volumul omagial, publicat la 75 de ani de la înfiinţarea Arhivelor Statului Cluj, coordonat de Ioan Drăgan şi Ioan Dordea, este un volum de studii menit să ofere o imagine cuprinzătoare a Arhivelor clujene.
-comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care+
-nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre+
-rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.+
-<br>+
-<br>+
-* [[Bibliografie istorică]]<br>+
-* [[Biserici]]<br> +
-* [[Clădiri]]<br>+
-* [[Instituţii clujene]]<br>+
-* [[Istoricul oraşului]]+
-* [[Monumente istorice]]<br>+
-* [[Parcuri şi grădini]]<br>+
-* [[Personalităţi locale]]<br> +
-* [[Pieţe]]<br>+
-* [[Străzi]]<br>+
-* [http://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>+
-<br> +Volumul este precedat de un ''Cuvânt înainte'' semnat de '''prof.univ.dr. Nicolae Bocşan'''. Primul studiu, semnat de '''Ioan Drăgan''', ''Arhivele Statului din Cluj. 75 de ani în serviciul ştiinţei istorice (1920-1995)'', este o reconstituire competentă a istoricului instituţiei clujene.
-[[Categorie:Cluj|Cluj]]+ 
 +Prima parte a studiului, intitulată ''Direcţia Regională pentru Transilvania (1920-1950)'', urmăreşte înfiinţarea şi fundamentarea legislativă a Direcţiei Regionale Cluj a Arhivelor Statului, baza materială, personalul, fonduri, bibliotecă şi publicaţii. Este surprinsă în intervalul temporal analizat, perioada războiului cu evacuarea fondurilor din septembrie 1940 şi activitatea din perioada refugiului, revenirea la Cluj începând cu septembrie 1945.
 + 
 +Readunarea fondurilor dispersate până în anul 1948, preluări de noi fonduri începând din 1949, operaţiunile asupra fondurilor proprii, consideraţii privind personalul, încheie creionarea acestei prime etape din viaţa instituţiei clujene.
 + 
 +Partea a doua, ''Perioada comunistă (1951-1989)'', este structurată pe mai multe probleme: tutela Ministerului de Interne, activitatea legislativă şi normativă privind Arhivele Statului, condiţiile materiale şi personalul, prelucrarea fondurilor, îmbogăţirea bazei documentare, conservarea şi protejarea documentelor, valorificarea documentelor din fondurile proprii, îndrumarea şi controlul arhivelor la creatori şi deţinători.
 + 
 +A treia parte a studiului, ''Arhivele clujene după 1989'', subliniază nejunsuri şi progrese din viaţa instituţiei, legate atât de munca arhivistică şi activitatea de cercetare, cât şi de personal, dotări materiale etc.
 + 
 +Următorul studiu, ''Arhivele transilvănene de-a lungul veacurilor'', semnat de Ioan Dordea, se referă la constituirea arhivelor transilvănene, instituţionalizarea arhivisticii în Transilvania cu cadrul legislativ aferent şi prezentarea diferitelor categorii de arhive după creator. Volumul cuprinde, în continuare, studii ca: ''Arhiva sibiană – retrospectivă istorică'', semnat de Monica Vlaicu, ''Fondul documentar al Bibliotecii centrale Blaj'' de Livia Ardelean, (o parte din documente fiind accesibile azi la Cluj, la Biblioteca Filialei Academiei şi Arhivele Statului), ''Contribuţii la istoria arhivei oraşului Sighişoara în secolul al XVIII-lea'', semnat de Gernot Nussbächer. Kiss András şi Wolf Rudolf sunt autorii studiului Arhiva Muzeului Ardelean (1842-1950). Acesta tratează aspecte legate de constituirea şi gestionarea acesteia de-a lungul timpului. Laurenţiu Mera se ocupă de ''Activitatea Arhivelor Statului din Cluj pentru salvarea şi centralizarea fondurilor documentare din Transilvania''.
 + 
 +Autorul se concentrează astfel asupra principalelor preocupări şi demersuri pentru constituirea tezaurului arhivistic al Arhivelor Statului Cluj, de la înfiinţarea instituţiei până la sfârşitul secolului XX. Studiul ''Contribuţia arhivelor clujene la dezvoltarea istoriografiei naţionale'', semnat de Adriana Florica Muntean, urmăreşte, aşa cum sublinia autoarea, evidenţierea din prisma relaţiei document-istoric, arhiva şi depozitele ei de documente deţinute de Filiala Arhivelor Statului Cluj.
 + 
 +Sub titlul generic ''Inventarierea fondurilor personale şi familiale din Arhivele Statului Cluj. Studiu metodologic şi aplicativ'', sunt reunite mai multe articole. Primul, apărut sub semnătura Liei Dragomir, are un caracter teoretic: ''Probleme teoretice şi practice ale ordonării şi inventarierii''. Lucia Augusta Şerdan semnează al doilea studiu intitulat ''Valoarea documentar istorică a fondurilor personale şi familiale''.
 + 
 +Următoarele articole sunt reunite sub titlul ''Studii de caz (prezentări de fonduri)'', fiind vorba despre: ''Fond fideicomisionar Jósika'' (Lia Dragomir), ''Fondul personal Ana Voileanu – Nicoară'' (Mariana Marian), ''Fondul personal Alexandru Lupeanu – Melin'' (Lucia Augusta Şerdan), ''Fondul familial Bánffy'' (Ofelia Avarvarei), ''Fondul personal Ioan Iosif'' (Delia Socol).
 + 
 +În continuare, volumul include un ''Repertoriu tematic al fondurilor şi colecţiilor prelucrate şi accesibile cercetării din Arhivele Statului Cluj'', ''Documente privind activitatea Arhivelor Statului Cluj (1920-1964)'' şi ''Arhiviştii clujeni(1920-1995)'', cu scurte prezentări biografice ale acestora.
 + 
 +Studiile din volum prezintă aparat critic. La final sunt cuprinse şi fotografii.
 +<br>
 +[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
-[[Categorie:Biserici]] 
-[[Categorie:Bulevarde]] 
-[[Categorie:Clădiri]] 
-[[Categorie:Donaţii şi donatori]] 
-[[Categorie:Grădini]] 
-[[Categorie:Instituţii]] 
-[[Categorie:Istoricul oraşului]] 
-[[Categorie:Monumente istorice]] 
-[[Categorie:Parcuri]] 
-[[Categorie:Pieţe]] 
-[[Categorie:Personalităţi locale]] 
-[[Categorie:Străzi]] 

Versiunea curentă

Din istoria arhivelor ardelene : 75 de ani de la înfiinţarea Arhivelor Statului Cluj/coord. Ioan Drăgan, Ioan Dordea. – Cluj-Napoca: [s.n.], 1995, 350 p.

Volumul omagial, publicat la 75 de ani de la înfiinţarea Arhivelor Statului Cluj, coordonat de Ioan Drăgan şi Ioan Dordea, este un volum de studii menit să ofere o imagine cuprinzătoare a Arhivelor clujene.

Volumul este precedat de un Cuvânt înainte semnat de prof.univ.dr. Nicolae Bocşan. Primul studiu, semnat de Ioan Drăgan, Arhivele Statului din Cluj. 75 de ani în serviciul ştiinţei istorice (1920-1995), este o reconstituire competentă a istoricului instituţiei clujene.

Prima parte a studiului, intitulată Direcţia Regională pentru Transilvania (1920-1950), urmăreşte înfiinţarea şi fundamentarea legislativă a Direcţiei Regionale Cluj a Arhivelor Statului, baza materială, personalul, fonduri, bibliotecă şi publicaţii. Este surprinsă în intervalul temporal analizat, perioada războiului cu evacuarea fondurilor din septembrie 1940 şi activitatea din perioada refugiului, revenirea la Cluj începând cu septembrie 1945.

Readunarea fondurilor dispersate până în anul 1948, preluări de noi fonduri începând din 1949, operaţiunile asupra fondurilor proprii, consideraţii privind personalul, încheie creionarea acestei prime etape din viaţa instituţiei clujene.

Partea a doua, Perioada comunistă (1951-1989), este structurată pe mai multe probleme: tutela Ministerului de Interne, activitatea legislativă şi normativă privind Arhivele Statului, condiţiile materiale şi personalul, prelucrarea fondurilor, îmbogăţirea bazei documentare, conservarea şi protejarea documentelor, valorificarea documentelor din fondurile proprii, îndrumarea şi controlul arhivelor la creatori şi deţinători.

A treia parte a studiului, Arhivele clujene după 1989, subliniază nejunsuri şi progrese din viaţa instituţiei, legate atât de munca arhivistică şi activitatea de cercetare, cât şi de personal, dotări materiale etc.

Următorul studiu, Arhivele transilvănene de-a lungul veacurilor, semnat de Ioan Dordea, se referă la constituirea arhivelor transilvănene, instituţionalizarea arhivisticii în Transilvania cu cadrul legislativ aferent şi prezentarea diferitelor categorii de arhive după creator. Volumul cuprinde, în continuare, studii ca: Arhiva sibiană – retrospectivă istorică, semnat de Monica Vlaicu, Fondul documentar al Bibliotecii centrale Blaj de Livia Ardelean, (o parte din documente fiind accesibile azi la Cluj, la Biblioteca Filialei Academiei şi Arhivele Statului), Contribuţii la istoria arhivei oraşului Sighişoara în secolul al XVIII-lea, semnat de Gernot Nussbächer. Kiss András şi Wolf Rudolf sunt autorii studiului Arhiva Muzeului Ardelean (1842-1950). Acesta tratează aspecte legate de constituirea şi gestionarea acesteia de-a lungul timpului. Laurenţiu Mera se ocupă de Activitatea Arhivelor Statului din Cluj pentru salvarea şi centralizarea fondurilor documentare din Transilvania.

Autorul se concentrează astfel asupra principalelor preocupări şi demersuri pentru constituirea tezaurului arhivistic al Arhivelor Statului Cluj, de la înfiinţarea instituţiei până la sfârşitul secolului XX. Studiul Contribuţia arhivelor clujene la dezvoltarea istoriografiei naţionale, semnat de Adriana Florica Muntean, urmăreşte, aşa cum sublinia autoarea, evidenţierea din prisma relaţiei document-istoric, arhiva şi depozitele ei de documente deţinute de Filiala Arhivelor Statului Cluj.

Sub titlul generic Inventarierea fondurilor personale şi familiale din Arhivele Statului Cluj. Studiu metodologic şi aplicativ, sunt reunite mai multe articole. Primul, apărut sub semnătura Liei Dragomir, are un caracter teoretic: Probleme teoretice şi practice ale ordonării şi inventarierii. Lucia Augusta Şerdan semnează al doilea studiu intitulat Valoarea documentar istorică a fondurilor personale şi familiale.

Următoarele articole sunt reunite sub titlul Studii de caz (prezentări de fonduri), fiind vorba despre: Fond fideicomisionar Jósika (Lia Dragomir), Fondul personal Ana Voileanu – Nicoară (Mariana Marian), Fondul personal Alexandru Lupeanu – Melin (Lucia Augusta Şerdan), Fondul familial Bánffy (Ofelia Avarvarei), Fondul personal Ioan Iosif (Delia Socol).

În continuare, volumul include un Repertoriu tematic al fondurilor şi colecţiilor prelucrate şi accesibile cercetării din Arhivele Statului Cluj, Documente privind activitatea Arhivelor Statului Cluj (1920-1964) şi Arhiviştii clujeni(1920-1995), cu scurte prezentări biografice ale acestora.

Studiile din volum prezintă aparat critic. La final sunt cuprinse şi fotografii.

Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"