De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară		 Versiunea curentă (9 august 2011 06:39) (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)

 
Linia 1: Linia 1:
-<br>+[[Imagine:Povestiri istorice - Din trecutul romanesc al Clujului.jpg|thumb|100px|left|]]
-Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.+'''Povestiri istorice : Din trecutul românesc al Clujului'''/Ion Filimon. – Sibiu: Editura Asociaţiunii “Astra”, 1935, 80 p.
-Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul+
-comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din+
-elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.+
-Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,+Prima istorioară îl are ca personaj principal pe Baba Novac. Intitulată '''Arderea pe rug a lui Baba Novac. O întîmplare fioroasă din trecutul Clujului''', povestea conturează personalitatea lui Baba Novac, în scurte subcapitole: ''Haiducul Baba Novac, Generalul Baba Novac, Virtuţile lui Baba Novac.'' Sunt surprinse, în continuare, aspecte legate de ''Prinderea lui Baba Novac'' în urma înfrângerii suferite de Mihai Viteazul în toamna anului 1600. Adus la Cluj, judecat de Dietă, Baba Novac a fost condamnat la moarte prin ardere pe rug [''Arderea pe rug a lui Baba Novac'']. Ultima parte a povestirii descrie pregătirea execuţiei şi desfăşurarea acesteia.
-comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care+ 
-nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre+A doua povestioară are ca subiect răscoala de la Bobâlna. Intitulată '''Cum au pătruns ţăranii români în cetatea Clujului, în anul 1437''', aceasta este o reconstituire succintă a istoricului răscoalei [''Revoluţia de la 1437, De ce a izbucnit revoluţia, Mersul revoluţiei''] până la pătrunderea răsculaţilor în cetatea Clujului, încheiată cu înfrângerea răscoalei şi urmările ei [''Continuarea mişcării şi ocuparea Clujului''].
-rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.+ 
 +Seria povestirilor istorice cuprinse în volum se încheie cu '''Zilele procesului Memorandului'''. Pornind de la răspunsul la întrebarea ''Ce este Memorandul?'', povestioara se axează pe procesul Memorandului. Este urmărit ''Drumul spre Cluj'' al celor vizaţi de proces, dar şi primirea acestora la Cluj [''Cum şi-a primit Clujul oaspeţii'']. Povestirea continuă cu descrierea procesului şi a atmosferei în care s-a desfăşurat acesta, a stării de spirit a populaţiei româneşti şi a manifestărilor acesteia ''În zilele judecăţii''.
<br> <br>
-<br>+[[Categorie:Cluj]]
-* [[Bibliografie istorică]]<br>+
-* [[Biserici]]<br> +
-* [[Clădiri]]<br>+
-* [[Instituţii clujene]]<br>+
-* [[Istoricul oraşului]]+
-* [[Monumente istorice]]<br>+
-* [[Parcuri şi grădini]]<br>+
-* [[Personalităţi locale]]<br> +
-* [[Pieţe]]<br>+
-* [[Străzi]]<br>+
-* [http://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>+
- +
-<br> +
-[[Categorie:Cluj|Cluj]]+
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
-[[Categorie:Biserici]] 
-[[Categorie:Bulevarde]] 
-[[Categorie:Clădiri]] 
-[[Categorie:Donaţii şi donatori]] 
-[[Categorie:Grădini]] 
-[[Categorie:Instituţii]] 
-[[Categorie:Istoricul oraşului]] 
-[[Categorie:Monumente istorice]] 
-[[Categorie:Parcuri]] 
-[[Categorie:Pieţe]] 
-[[Categorie:Personalităţi locale]] 
-[[Categorie:Străzi]] 

Versiunea curentă

Povestiri istorice : Din trecutul românesc al Clujului/Ion Filimon. – Sibiu: Editura Asociaţiunii “Astra”, 1935, 80 p.

Prima istorioară îl are ca personaj principal pe Baba Novac. Intitulată Arderea pe rug a lui Baba Novac. O întîmplare fioroasă din trecutul Clujului, povestea conturează personalitatea lui Baba Novac, în scurte subcapitole: Haiducul Baba Novac, Generalul Baba Novac, Virtuţile lui Baba Novac. Sunt surprinse, în continuare, aspecte legate de Prinderea lui Baba Novac în urma înfrângerii suferite de Mihai Viteazul în toamna anului 1600. Adus la Cluj, judecat de Dietă, Baba Novac a fost condamnat la moarte prin ardere pe rug [Arderea pe rug a lui Baba Novac]. Ultima parte a povestirii descrie pregătirea execuţiei şi desfăşurarea acesteia.

A doua povestioară are ca subiect răscoala de la Bobâlna. Intitulată Cum au pătruns ţăranii români în cetatea Clujului, în anul 1437, aceasta este o reconstituire succintă a istoricului răscoalei [Revoluţia de la 1437, De ce a izbucnit revoluţia, Mersul revoluţiei] până la pătrunderea răsculaţilor în cetatea Clujului, încheiată cu înfrângerea răscoalei şi urmările ei [Continuarea mişcării şi ocuparea Clujului].

Seria povestirilor istorice cuprinse în volum se încheie cu Zilele procesului Memorandului. Pornind de la răspunsul la întrebarea Ce este Memorandul?, povestioara se axează pe procesul Memorandului. Este urmărit Drumul spre Cluj al celor vizaţi de proces, dar şi primirea acestora la Cluj [Cum şi-a primit Clujul oaspeţii]. Povestirea continuă cu descrierea procesului şi a atmosferei în care s-a desfăşurat acesta, a stării de spirit a populaţiei româneşti şi a manifestărilor acesteia În zilele judecăţii.

Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"