De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (9 august 2011 06:41) (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)

 
Linia 1: Linia 1:
-<br>+[[Imagine:Sociologia clujeana interbelica.jpg|thumb|100px|left|]]
-Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.+'''Sociologia clujeană interbelică : repere teoretice şi empirice'''/ Andrei Negru, Emil Pop, Salánki Zoltán, Florenţa Stăvărache, Silviu G. Totelecan. – Cluj-Napoca : Argonaut, 2002. – 272 p
-Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul+ISBN 973-9350-75-5
-comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din+ 
-elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.+Volumul este deschis de o ''Introducere'' în care sunt prezentate câteva scurte note biografice ale sociologilor: Eugeniu Speranţia, Virgil I. Bărbat, George Em. Marica, Constantin Sudeţeanu, Ion Clopoţel, Nicolae Ghiulea, Petru Suciu, Venczel József, Szabó T. Attila.
 + 
 +În capitolele cărţii sunt prezentate cele trei coordonate pe care s-a dezvoltat sociologia clujeană interbelică: ''Sociologia de catedră'' – care i-a avut ca reprezentanţi pe Eugeniu Speranţia, Virgil I. Bărbat, George Em. Marica, Constantin Sudeţeanu şi Izidor Todoran, ''Cercetarea socială de factură sociografică'' – ce are ca punct de referinţă activitatea desfăşurată sub egida revistei „Societatea de mîine” şi ''Cercetarea socială maghiară''.
 + 
 +Volumul se încheie cu două ''rezumate'', în engleză şi franceză şi cu o Listă a lucrărilor apărute la editura „Argonaut”.
-Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, 
-comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care 
-nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre 
-rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs. 
<br> <br>
<br> <br>
-* [[Bibliografie istorică]]<br>+[[Categorie:Cluj]]
-* [[Biserici]]<br> +
-* [[Clădiri]]<br>+
-* [[Instituţii clujene]]<br>+
-* [[Istoricul oraşului]]+
-* [[Monumente istorice]]<br>+
-* [[Parcuri şi grădini]]<br>+
-* [[Personalităţi locale]]<br> +
-* [[Pieţe]]<br>+
-* [[Străzi]]<br>+
-* [http://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>+
- +
-<br> +
-[[Categorie:Cluj|Cluj]]+
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
-[[Categorie:Biserici]] 
-[[Categorie:Bulevarde]] 
-[[Categorie:Clădiri]] 
-[[Categorie:Donaţii şi donatori]] 
-[[Categorie:Grădini]] 
-[[Categorie:Instituţii]] 
-[[Categorie:Istoricul oraşului]] 
-[[Categorie:Monumente istorice]] 
-[[Categorie:Parcuri]] 
-[[Categorie:Pieţe]] 
-[[Categorie:Personalităţi locale]] 
-[[Categorie:Străzi]] 

Versiunea curentă

Sociologia clujeană interbelică : repere teoretice şi empirice/ Andrei Negru, Emil Pop, Salánki Zoltán, Florenţa Stăvărache, Silviu G. Totelecan. – Cluj-Napoca : Argonaut, 2002. – 272 p ISBN 973-9350-75-5

Volumul este deschis de o Introducere în care sunt prezentate câteva scurte note biografice ale sociologilor: Eugeniu Speranţia, Virgil I. Bărbat, George Em. Marica, Constantin Sudeţeanu, Ion Clopoţel, Nicolae Ghiulea, Petru Suciu, Venczel József, Szabó T. Attila.

În capitolele cărţii sunt prezentate cele trei coordonate pe care s-a dezvoltat sociologia clujeană interbelică: Sociologia de catedră – care i-a avut ca reprezentanţi pe Eugeniu Speranţia, Virgil I. Bărbat, George Em. Marica, Constantin Sudeţeanu şi Izidor Todoran, Cercetarea socială de factură sociografică – ce are ca punct de referinţă activitatea desfăşurată sub egida revistei „Societatea de mîine” şi Cercetarea socială maghiară.

Volumul se încheie cu două rezumate, în engleză şi franceză şi cu o Listă a lucrărilor apărute la editura „Argonaut”.