De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară		 Versiunea curentă (9 august 2011 07:44) (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)

 
Linia 1: Linia 1:
-<br>+[[Imagine:Dimitrie Popovici-Bayreuth - artist si animator.jpg|thumb|100px|left|]]
-Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.+'''Dimitrie Popovici - Bayreuth artist şi animator : 1859-1927'''/George Sbârcea, Caius Olariu. – Cluj : [s.n.], 1957, 68 p.
-Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul+
-comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din+
-elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.+
-Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,+În ''Prefaţa'' semnată de autori, aceştia îşi argumentează demersul subliniind complexitatea personalităţii lui '''Dimitrie Popovici-Bayreuth''', pe care la treizeci de ani de la moarte îl onorau cu o reconstituire biografică.
-comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care+
-nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre+
-rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.+
-<br>+
-<br>+
-* [[Bibliografie istorică]]<br>+
-* [[Biserici]]<br> +
-* [[Clădiri]]<br>+
-* [[Instituţii clujene]]<br>+
-* [[Istoricul oraşului]]+
-* [[Monumente istorice]]<br>+
-* [[Parcuri şi grădini]]<br>+
-* [[Personalităţi locale]]<br> +
-* [[Pieţe]]<br>+
-* [[Străzi]]<br>+
-* [http://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>+
-<br> +În primul capitol al scurtei biografii, ''Anii de formare a unui cântăreţ român în a doua jumătate a veacului al XIX-lea'', aşa cum sugerează şi titlul acestuia, autorii parcurg principalele etape ale formării tânărului artist, de la şcoala primară unde l-a avut ca învăţător pe Ion Creangă, la studiile universitare începute la medicină, reluate la Conservatorul de muzică şi declamaţie din Bucureşti, continuând cu specializarea în Italia, apoi în Austria, la Viena. Sunt surprinse aici şi primele reprezentaţii, dar şi atracţia pe care treptat muzica lui Wagner avea să o exercite asupra marelui cântăreţ.
-[[Categorie:Cluj|Cluj]]+ 
 +Al doilea capitol, ''Aportul lui Dimitrie Popovici-Bayreuth la înlocuirea diletantismului nostru muzical cu o mişcare artistică exigentă şi românească'', insistă asupra legăturilor pe care artistul le-a stabilit cu Ardealul, pornind de la conturarea vieţii muzicale ardelene a vremii, cu coruri şi spectacole organizate de amatori şi eforturile de creştere a exigenţei artistice şi de profesionalizare din domeniu, la concertele susţinute în Ardeal de artist şi relaţia de prietenie a acestuia cu Gheorghe Dima.
 + 
 +Capitolul al treilea, ''Un român „de naştere şi sentiment” la Bayreuth'', urmăreşte în continuare consolidarea carierei muzicale a lui Dimitrie Popovici, iniţial, solist al Neues Deutsches Theater din Praga (după cum reiese din capitolul precedent), apoi al Operei Imperiale din Viena, dar mai ales consacrarea sa ca şi cântăreţ wagnerian la Bayreuth.
 + 
 +''Dimitrie Popovici-Bayreuth, unul din cei mai mari cântăreţi wagneriani ai epocii'', este capitolul în care este înfăţişat apogeul carierei muzicale a artistului, care se bucura de interesul întregii lumi muzicale. Este surprins turneul acestuia în 32 de oraşe ale Americii şi este consemnată prezenţa sa pe cele mai mari scene de operă ale Europei. Succesul său reiese din numeroasele cronici elogioase cuprinse în aceste pagini.
 + 
 +Ultimele două capitole îl prezintă pe Dimitrie Popovici-Bayreuth într-o nouă ipostază, de organizator şi îndrumător al Conservatorului din Bucureşti şi al [[Opera Naţională|Operei din Cluj]] (''Dimitrie Popovici-Bayreuth în fruntea Conservatorului din Bucureşti; Drumurile europene ale Operei de Stat din Cluj''). Dezvoltarea şi creşterea prestigiului acestor instituţii în perioada directoratului marelui artist, sunt urmărite pas cu pas în cuprinsul acestor pagini.
 + 
 +Volumul biografic cuprinde şi ''fotografii'' portret, alb-negru, copii ale unor ''afişe'' sau ''documente personale'' ale artistului.
 + 
 +<br>
 +[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
-[[Categorie:Biserici]] 
-[[Categorie:Bulevarde]] 
-[[Categorie:Clădiri]] 
-[[Categorie:Donaţii şi donatori]] 
-[[Categorie:Grădini]] 
-[[Categorie:Instituţii]] 
-[[Categorie:Istoricul oraşului]] 
-[[Categorie:Monumente istorice]] 
-[[Categorie:Parcuri]] 
-[[Categorie:Pieţe]] 
-[[Categorie:Personalităţi locale]] 
-[[Categorie:Străzi]] 

Versiunea curentă

Dimitrie Popovici - Bayreuth artist şi animator : 1859-1927/George Sbârcea, Caius Olariu. – Cluj : [s.n.], 1957, 68 p.

În Prefaţa semnată de autori, aceştia îşi argumentează demersul subliniind complexitatea personalităţii lui Dimitrie Popovici-Bayreuth, pe care la treizeci de ani de la moarte îl onorau cu o reconstituire biografică.

În primul capitol al scurtei biografii, Anii de formare a unui cântăreţ român în a doua jumătate a veacului al XIX-lea, aşa cum sugerează şi titlul acestuia, autorii parcurg principalele etape ale formării tânărului artist, de la şcoala primară unde l-a avut ca învăţător pe Ion Creangă, la studiile universitare începute la medicină, reluate la Conservatorul de muzică şi declamaţie din Bucureşti, continuând cu specializarea în Italia, apoi în Austria, la Viena. Sunt surprinse aici şi primele reprezentaţii, dar şi atracţia pe care treptat muzica lui Wagner avea să o exercite asupra marelui cântăreţ.

Al doilea capitol, Aportul lui Dimitrie Popovici-Bayreuth la înlocuirea diletantismului nostru muzical cu o mişcare artistică exigentă şi românească, insistă asupra legăturilor pe care artistul le-a stabilit cu Ardealul, pornind de la conturarea vieţii muzicale ardelene a vremii, cu coruri şi spectacole organizate de amatori şi eforturile de creştere a exigenţei artistice şi de profesionalizare din domeniu, la concertele susţinute în Ardeal de artist şi relaţia de prietenie a acestuia cu Gheorghe Dima.

Capitolul al treilea, Un român „de naştere şi sentiment” la Bayreuth, urmăreşte în continuare consolidarea carierei muzicale a lui Dimitrie Popovici, iniţial, solist al Neues Deutsches Theater din Praga (după cum reiese din capitolul precedent), apoi al Operei Imperiale din Viena, dar mai ales consacrarea sa ca şi cântăreţ wagnerian la Bayreuth.

Dimitrie Popovici-Bayreuth, unul din cei mai mari cântăreţi wagneriani ai epocii, este capitolul în care este înfăţişat apogeul carierei muzicale a artistului, care se bucura de interesul întregii lumi muzicale. Este surprins turneul acestuia în 32 de oraşe ale Americii şi este consemnată prezenţa sa pe cele mai mari scene de operă ale Europei. Succesul său reiese din numeroasele cronici elogioase cuprinse în aceste pagini.

Ultimele două capitole îl prezintă pe Dimitrie Popovici-Bayreuth într-o nouă ipostază, de organizator şi îndrumător al Conservatorului din Bucureşti şi al Operei din Cluj (Dimitrie Popovici-Bayreuth în fruntea Conservatorului din Bucureşti; Drumurile europene ale Operei de Stat din Cluj). Dezvoltarea şi creşterea prestigiului acestor instituţii în perioada directoratului marelui artist, sunt urmărite pas cu pas în cuprinsul acestor pagini.

Volumul biografic cuprinde şi fotografii portret, alb-negru, copii ale unor afişe sau documente personale ale artistului.


Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"