De la Memorie şi cunoaştere locală
Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 22 aprilie 2014 06:11 (modifică) (anulează) Ica (Talk | contribuţii) Diferenţa următoare → |
||
Linia 1: | Linia 1: | ||
- | + | [[Imagine:Bisericadindeal.jpg|thumb|100px|left|]] | |
- | + | '''Biserica din Deal sau vechea biserică ortodoxă română din Kolozsvár-Cluj şi slujitorii ei'''/Florin Mureşanu. – Cluj : Tipografia Naţională, 1942, 206 p. | |
- | + | ||
- | + | ||
- | + | ||
- | + | Este vorba despre monografia Bisericii Ortodoxe Sfânta Treime, cunoscută şi ca Biserica din Deal, cu referire la Dealul Hajongard, aflat în partea sudică a cetății medievale a Clujului. În Cuvântul înainte, autorul îşi motivează demersul de a reconstitui istoricul acestei biserici, cea mai veche biserică românească din Cluj (de la 1796) şi singura biserică ortodoxă din Cluj, care între anii 1919-1932 a servit şi de catedrală a reînviatei episcopii a Vadului şi a Feleacului. | |
- | + | ||
- | + | Primul capitol, Biserica, cuprinde Descrierea bisericii, referiri la Clopotele bisericii, Iconostas, cu descrierea amănunţită a acestuia, alte elemente de inventar ca Icoanele vechi, Cărţile vechi, Alte obiecte vechi aflate în proprietatea bisericii. Capitolul Slujitorii bisericii, prezintă Parohiile şi protopopii: Ilie Fulea (1764-1828), Grigore Gal (1805-1851), Vasile Roşescu (1826-1888), Tuliu Roşescu (1852-1924), Capelanii protopopeşti şi slujitorii Bisericii din Deal, Cântăreţii bisericii, Crâsnicii bisericii. Al treilea capitol, Epitropia, cuprinde referiri la Epitropii bisericii, Situaţia bisericii între 1842-1854 în lumina cifrelor, Donatori şi binefăcători, Din jertfelnicia credincioşilor. Capitolul al patrulea, intitulat Relaţiile cu Braşovul, porneşte de la informaţia din memoriul protopopului Roşescu, care afirmă că această biserică a fost zidită de românii din Cluj cu ajutorul românilor din Braşov şi Ţara Românească. Anexele conţin: Acte şi documente, Acte şaguniene, Alte acte. | |
- | + | ||
+ | Monografia prezintă aparat critic [Note], bibliografie [Izvoare], o listă a ilustraţiilor [Scara ilustraţiilor]. | ||
<br> | <br> | ||
- | + | [[Categorie:Cluj]] | |
- | + | ||
- | + | ||
- | + | ||
- | + | ||
- | + | ||
- | + | ||
- | + | ||
- | + | ||
- | + | ||
- | + | ||
- | + | ||
- | + | ||
- | + | ||
- | [[Categorie: | + | |
[[Categorie:Bibliografii]] | [[Categorie:Bibliografii]] | ||
- | [[Categorie:Biserici]] | ||
- | [[Categorie:Bulevarde]] | ||
- | [[Categorie:Clădiri]] | ||
- | [[Categorie:Donaţii şi donatori]] | ||
- | [[Categorie:Grădini]] | ||
- | [[Categorie:Instituţii]] | ||
- | [[Categorie:Istoricul oraşului]] | ||
- | [[Categorie:Monumente istorice]] | ||
- | [[Categorie:Parcuri]] | ||
- | [[Categorie:Pieţe]] | ||
- | [[Categorie:Personalităţi locale]] | ||
- | [[Categorie:Străzi]] |
Versiunea de la data 22 aprilie 2014 06:11
Biserica din Deal sau vechea biserică ortodoxă română din Kolozsvár-Cluj şi slujitorii ei/Florin Mureşanu. – Cluj : Tipografia Naţională, 1942, 206 p.
Este vorba despre monografia Bisericii Ortodoxe Sfânta Treime, cunoscută şi ca Biserica din Deal, cu referire la Dealul Hajongard, aflat în partea sudică a cetății medievale a Clujului. În Cuvântul înainte, autorul îşi motivează demersul de a reconstitui istoricul acestei biserici, cea mai veche biserică românească din Cluj (de la 1796) şi singura biserică ortodoxă din Cluj, care între anii 1919-1932 a servit şi de catedrală a reînviatei episcopii a Vadului şi a Feleacului.
Primul capitol, Biserica, cuprinde Descrierea bisericii, referiri la Clopotele bisericii, Iconostas, cu descrierea amănunţită a acestuia, alte elemente de inventar ca Icoanele vechi, Cărţile vechi, Alte obiecte vechi aflate în proprietatea bisericii. Capitolul Slujitorii bisericii, prezintă Parohiile şi protopopii: Ilie Fulea (1764-1828), Grigore Gal (1805-1851), Vasile Roşescu (1826-1888), Tuliu Roşescu (1852-1924), Capelanii protopopeşti şi slujitorii Bisericii din Deal, Cântăreţii bisericii, Crâsnicii bisericii. Al treilea capitol, Epitropia, cuprinde referiri la Epitropii bisericii, Situaţia bisericii între 1842-1854 în lumina cifrelor, Donatori şi binefăcători, Din jertfelnicia credincioşilor. Capitolul al patrulea, intitulat Relaţiile cu Braşovul, porneşte de la informaţia din memoriul protopopului Roşescu, care afirmă că această biserică a fost zidită de românii din Cluj cu ajutorul românilor din Braşov şi Ţara Românească. Anexele conţin: Acte şi documente, Acte şaguniene, Alte acte.
Monografia prezintă aparat critic [Note], bibliografie [Izvoare], o listă a ilustraţiilor [Scara ilustraţiilor].