De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 22 aprilie 2014 06:11 (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
-<br>+[[Imagine:Bisericadindeal.jpg|thumb|100px|left|]]
-Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.+'''Biserica din Deal sau vechea biserică ortodoxă română din Kolozsvár-Cluj şi slujitorii ei'''/Florin Mureşanu. – Cluj : Tipografia Naţională, 1942, 206 p.
-Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul+
-comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din+
-elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.+
-Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,+Este vorba despre monografia Bisericii Ortodoxe Sfânta Treime, cunoscută şi ca Biserica din Deal, cu referire la Dealul Hajongard, aflat în partea sudică a cetății medievale a Clujului. În Cuvântul înainte, autorul îşi motivează demersul de a reconstitui istoricul acestei biserici, cea mai veche biserică românească din Cluj (de la 1796) şi singura biserică ortodoxă din Cluj, care între anii 1919-1932 a servit şi de catedrală a reînviatei episcopii a Vadului şi a Feleacului.
-comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care+ 
-nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre+Primul capitol, Biserica, cuprinde Descrierea bisericii, referiri la Clopotele bisericii, Iconostas, cu descrierea amănunţită a acestuia, alte elemente de inventar ca Icoanele vechi, Cărţile vechi, Alte obiecte vechi aflate în proprietatea bisericii. Capitolul Slujitorii bisericii, prezintă Parohiile şi protopopii: Ilie Fulea (1764-1828), Grigore Gal (1805-1851), Vasile Roşescu (1826-1888), Tuliu Roşescu (1852-1924), Capelanii protopopeşti şi slujitorii Bisericii din Deal, Cântăreţii bisericii, Crâsnicii bisericii. Al treilea capitol, Epitropia, cuprinde referiri la Epitropii bisericii, Situaţia bisericii între 1842-1854 în lumina cifrelor, Donatori şi binefăcători, Din jertfelnicia credincioşilor. Capitolul al patrulea, intitulat Relaţiile cu Braşovul, porneşte de la informaţia din memoriul protopopului Roşescu, care afirmă că această biserică a fost zidită de românii din Cluj cu ajutorul românilor din Braşov şi Ţara Românească. Anexele conţin: Acte şi documente, Acte şaguniene, Alte acte.
-rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.+ 
 +Monografia prezintă aparat critic [Note], bibliografie [Izvoare], o listă a ilustraţiilor [Scara ilustraţiilor].
<br> <br>
-<br>+[[Categorie:Cluj]]
-* [[Bibliografie istorică]]<br>+
-* [[Biserici]]<br> +
-* [[Clădiri]]<br>+
-* [[Instituţii clujene]]<br>+
-* [[Istoricul oraşului]]+
-* [[Monumente istorice]]<br>+
-* [[Parcuri şi grădini]]<br>+
-* [[Personalităţi locale]]<br> +
-* [[Pieţe]]<br>+
-* [[Străzi]]<br>+
-* [http://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>+
- +
-<br> +
-[[Categorie:Cluj|Cluj]]+
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
-[[Categorie:Biserici]] 
-[[Categorie:Bulevarde]] 
-[[Categorie:Clădiri]] 
-[[Categorie:Donaţii şi donatori]] 
-[[Categorie:Grădini]] 
-[[Categorie:Instituţii]] 
-[[Categorie:Istoricul oraşului]] 
-[[Categorie:Monumente istorice]] 
-[[Categorie:Parcuri]] 
-[[Categorie:Pieţe]] 
-[[Categorie:Personalităţi locale]] 
-[[Categorie:Străzi]] 

Versiunea de la data 22 aprilie 2014 06:11

Biserica din Deal sau vechea biserică ortodoxă română din Kolozsvár-Cluj şi slujitorii ei/Florin Mureşanu. – Cluj : Tipografia Naţională, 1942, 206 p.

Este vorba despre monografia Bisericii Ortodoxe Sfânta Treime, cunoscută şi ca Biserica din Deal, cu referire la Dealul Hajongard, aflat în partea sudică a cetății medievale a Clujului. În Cuvântul înainte, autorul îşi motivează demersul de a reconstitui istoricul acestei biserici, cea mai veche biserică românească din Cluj (de la 1796) şi singura biserică ortodoxă din Cluj, care între anii 1919-1932 a servit şi de catedrală a reînviatei episcopii a Vadului şi a Feleacului.

Primul capitol, Biserica, cuprinde Descrierea bisericii, referiri la Clopotele bisericii, Iconostas, cu descrierea amănunţită a acestuia, alte elemente de inventar ca Icoanele vechi, Cărţile vechi, Alte obiecte vechi aflate în proprietatea bisericii. Capitolul Slujitorii bisericii, prezintă Parohiile şi protopopii: Ilie Fulea (1764-1828), Grigore Gal (1805-1851), Vasile Roşescu (1826-1888), Tuliu Roşescu (1852-1924), Capelanii protopopeşti şi slujitorii Bisericii din Deal, Cântăreţii bisericii, Crâsnicii bisericii. Al treilea capitol, Epitropia, cuprinde referiri la Epitropii bisericii, Situaţia bisericii între 1842-1854 în lumina cifrelor, Donatori şi binefăcători, Din jertfelnicia credincioşilor. Capitolul al patrulea, intitulat Relaţiile cu Braşovul, porneşte de la informaţia din memoriul protopopului Roşescu, care afirmă că această biserică a fost zidită de românii din Cluj cu ajutorul românilor din Braşov şi Ţara Românească. Anexele conţin: Acte şi documente, Acte şaguniene, Alte acte.

Monografia prezintă aparat critic [Note], bibliografie [Izvoare], o listă a ilustraţiilor [Scara ilustraţiilor].