Pagina principală, Un secol si jumatate de activitate muzeală la Cluj (1859-2009). Catalog aniversar/ coord. Ovidiu Muntean, Carmen Ciongradi.- Cluj-Napoca: Editura Mega , 2009, 194 p.

De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)

Versiunea de la data 8 septembrie 2015 09:35

Un secol si jumatate de activitate muzeală la Cluj (1859-2009). Catalog aniversar/ coord. Ovidiu Muntean, Carmen Ciongradi.- Cluj-Napoca: Editura Mega , 2009, 194 p. ISBN 978–606–543–047-1

Catalogul a fost publicat pentru a marca 150 de ani de activitate muzeală la Cluj. Acesta se deschide cu Autorii fişelor de catalog şi cu o Introducere semnată de Melinda Mitu şi Daniela Comşa. În continuare, este prezentat un succint istoric al activităţii muzeale a actualului Muzeu Naţional de Istorie a Transilvaniei, care îşi are începuturile în anul 1859, când s-a constituit Asociaţia Muzeului Ardelean. Contele József Kemény şi Sámuel Kemény sunt cei care au oferit numeroase colecţii de cărţi şi documente. Este amintită de asemenea familia Esterházy, cea care a făcut prima donaţie către muzeu şi contele Mikó Imre, cel care a făcut demersurile pentru întemeierea unei asociaţii ştiinţifice. Este semnalată îmbogăţirea tezaurului Muzeului Ardelean în urma săpăturilor arheologice în satele din apropierea Clujului, la sfârşitul secolului al XIX-lea. Este menţionat Adolf Resch, colecţionar şi bijutier braşovean, de la care au fost achiziţionate colecţii de mare valoare artistică. După 1918, colecţia Muzeul Ardelean a intrat în administraţia statului român, iar din 1929 a primit numele de Muzeul de Antichităţi. Demersurile profesorilor Emil Haţieganu şi Emil Racoviţă au dus la construirea unei aripi noi a clădirii muzeului, înfătişarea actuală a acestuia datând din 1935. Muzeul a primit denumirea de Muzeul Naţional de Istorie, în 1994.

Catalogul este structurat în mai multe capitole care corespund colecţiilor muzeului: colecţia de preistorie, colecţia egipteană, colecţia de istorie dacică, colecţia de istorie romană, colecţia de istorie medievală, colecţia de istorie modernă, colecţia de istorie a farmaciei, colecţia de istorie contemporană, cabinetul numismatic. Este descrisă fiecare colecţie, prezentarea fiind însoţită de ilustraţii care sunt descrise în detaliu.

Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"

Categorii: Cluj | Bibliografii

-<br>
+'''Un secol si jumatate de activitate muzeală la Cluj (1859-2009). Catalog aniversar'''/ coord. ''Ovidiu Muntean'', ''Carmen Ciongradi''.- Cluj-Napoca: Editura Mega , 2009, 194 p. ISBN 978–606–543–047-1
-Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
-Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
-comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
-elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
+Catalogul a fost publicat pentru a marca 150 de ani de activitate muzeală la Cluj. Acesta se deschide cu Autorii fişelor de catalog şi cu o Introducere semnată de Melinda Mitu şi Daniela Comşa. În continuare, este prezentat un succint istoric al activităţii muzeale a actualului Muzeu Naţional de Istorie a Transilvaniei, care îşi are începuturile în anul 1859, când s-a constituit Asociaţia Muzeului Ardelean. Contele József  Kemény şi Sámuel Kemény sunt cei care au oferit numeroase colecţii de cărţi şi documente. Este amintită de asemenea familia Esterházy, cea care a făcut prima donaţie către muzeu şi contele Mikó Imre, cel care a făcut demersurile pentru întemeierea unei asociaţii ştiinţifice. Este semnalată îmbogăţirea tezaurului Muzeului Ardelean în urma săpăturilor arheologice în satele din apropierea Clujului, la sfârşitul secolului al XIX-lea. Este menţionat  Adolf Resch, colecţionar şi bijutier braşovean, de la care  au fost achiziţionate colecţii de mare valoare artistică. După 1918, colecţia Muzeul Ardelean a intrat în administraţia statului român, iar din 1929 a primit numele de Muzeul de Antichităţi. Demersurile profesorilor Emil Haţieganu şi Emil Racoviţă au dus la construirea unei aripi noi a clădirii muzeului, înfătişarea actuală a acestuia datând din 1935. Muzeul a primit denumirea de '''Muzeul Naţional de Istorie''', în 1994.
-comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
-nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
-rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
-<br>
-<br>
-* [[Bibliografie istorică]]<br>
-* [[Biserici]]<br>
-* [[Clădiri]]<br>
-* [[Instituţii clujene]]<br>
-* [[Istoricul oraşului]]
-* [[Monumente istorice]]<br>
-* [[Parcuri şi grădini]]<br>
-* [[Personalităţi locale]]<br>
-* [[Pieţe]]<br>
-* [[Străzi]]<br>
-* [http://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>
-<br>
+Catalogul este structurat în mai multe capitole care corespund colecţiilor muzeului: colecţia de preistorie, colecţia egipteană, colecţia de istorie dacică, colecţia de istorie romană, colecţia de istorie medievală, colecţia de istorie modernă, colecţia de istorie a farmaciei, colecţia de istorie contemporană, cabinetul numismatic. Este descrisă fiecare colecţie, prezentarea fiind însoţită de ilustraţii care sunt descrise în detaliu.
-[[Categorie:Cluj|Cluj]]
+ <br>
+[[Categorie:Cluj]]
 [[Categorie:Bibliografii]]
-[[Categorie:Biserici]]
-[[Categorie:Bulevarde]]
-[[Categorie:Clădiri]]
-[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
-[[Categorie:Grădini]]
-[[Categorie:Instituţii]]
-[[Categorie:Istoricul oraşului]]
-[[Categorie:Monumente istorice]]
-[[Categorie:Parcuri]]
-[[Categorie:Pieţe]]
-[[Categorie:Personalităţi locale]]
-[[Categorie:Străzi]]

Memorie şi cunoaştere locală