De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea curentă (8 septembrie 2015 09:36) (modifică) (anulează) Ica (Talk | contribuţii) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| - | + | [[Imagine:Un secol jumatate de.jpg|thumb|100px|left|]] | |
| - | + | '''Un secol si jumatate de activitate muzeală la Cluj (1859-2009). Catalog aniversar'''/ coord. ''Ovidiu Muntean'', ''Carmen Ciongradi''.- Cluj-Napoca: Editura Mega , 2009, 194 p. ISBN 978–606–543–047-1 | |
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | Catalogul a fost publicat pentru a marca 150 de ani de activitate muzeală la Cluj. Acesta se deschide cu Autorii fişelor de catalog şi cu o Introducere semnată de Melinda Mitu şi Daniela Comşa. În continuare, este prezentat un succint istoric al activităţii muzeale a actualului Muzeu Naţional de Istorie a Transilvaniei, care îşi are începuturile în anul 1859, când s-a constituit Asociaţia Muzeului Ardelean. Contele József Kemény şi Sámuel Kemény sunt cei care au oferit numeroase colecţii de cărţi şi documente. Este amintită de asemenea familia Esterházy, cea care a făcut prima donaţie către muzeu şi contele Mikó Imre, cel care a făcut demersurile pentru întemeierea unei asociaţii ştiinţifice. | |
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | <br> | + | Este semnalată îmbogăţirea tezaurului Muzeului Ardelean în urma săpăturilor arheologice în satele din apropierea Clujului, la sfârşitul secolului al XIX-lea. Este menţionat Adolf Resch, colecţionar şi bijutier braşovean, de la care au fost achiziţionate colecţii de mare valoare artistică. După 1918, colecţia Muzeul Ardelean a intrat în administraţia statului român, iar din 1929 a primit numele de Muzeul de Antichităţi. Demersurile profesorilor Emil Haţieganu şi Emil Racoviţă au dus la construirea unei aripi noi a clădirii muzeului, înfătişarea actuală a acestuia datând din 1935. Muzeul a primit denumirea de '''Muzeul Naţional de Istorie''', în 1994. |
| - | [[Categorie: | + | |
| + | Catalogul este structurat în mai multe capitole care corespund colecţiilor muzeului: colecţia de preistorie, colecţia egipteană, colecţia de istorie dacică, colecţia de istorie romană, colecţia de istorie medievală, colecţia de istorie modernă, colecţia de istorie a farmaciei, colecţia de istorie contemporană, cabinetul numismatic. Este descrisă fiecare colecţie, prezentarea fiind însoţită de ilustraţii care sunt descrise în detaliu. | ||
| + | <br> | ||
| + | [[Categorie:Cluj]] | ||
| [[Categorie:Bibliografii]] | [[Categorie:Bibliografii]] | ||
| - | [[Categorie:Biserici]] | ||
| - | [[Categorie:Bulevarde]] | ||
| - | [[Categorie:Clădiri]] | ||
| - | [[Categorie:Donaţii şi donatori]] | ||
| - | [[Categorie:Grădini]] | ||
| - | [[Categorie:Instituţii]] | ||
| - | [[Categorie:Istoricul oraşului]] | ||
| - | [[Categorie:Monumente istorice]] | ||
| - | [[Categorie:Parcuri]] | ||
| - | [[Categorie:Pieţe]] | ||
| - | [[Categorie:Personalităţi locale]] | ||
| - | [[Categorie:Străzi]] | ||
Versiunea curentă
Un secol si jumatate de activitate muzeală la Cluj (1859-2009). Catalog aniversar/ coord. Ovidiu Muntean, Carmen Ciongradi.- Cluj-Napoca: Editura Mega , 2009, 194 p. ISBN 978–606–543–047-1
Catalogul a fost publicat pentru a marca 150 de ani de activitate muzeală la Cluj. Acesta se deschide cu Autorii fişelor de catalog şi cu o Introducere semnată de Melinda Mitu şi Daniela Comşa. În continuare, este prezentat un succint istoric al activităţii muzeale a actualului Muzeu Naţional de Istorie a Transilvaniei, care îşi are începuturile în anul 1859, când s-a constituit Asociaţia Muzeului Ardelean. Contele József Kemény şi Sámuel Kemény sunt cei care au oferit numeroase colecţii de cărţi şi documente. Este amintită de asemenea familia Esterházy, cea care a făcut prima donaţie către muzeu şi contele Mikó Imre, cel care a făcut demersurile pentru întemeierea unei asociaţii ştiinţifice.
Este semnalată îmbogăţirea tezaurului Muzeului Ardelean în urma săpăturilor arheologice în satele din apropierea Clujului, la sfârşitul secolului al XIX-lea. Este menţionat Adolf Resch, colecţionar şi bijutier braşovean, de la care au fost achiziţionate colecţii de mare valoare artistică. După 1918, colecţia Muzeul Ardelean a intrat în administraţia statului român, iar din 1929 a primit numele de Muzeul de Antichităţi. Demersurile profesorilor Emil Haţieganu şi Emil Racoviţă au dus la construirea unei aripi noi a clădirii muzeului, înfătişarea actuală a acestuia datând din 1935. Muzeul a primit denumirea de Muzeul Naţional de Istorie, în 1994.
Catalogul este structurat în mai multe capitole care corespund colecţiilor muzeului: colecţia de preistorie, colecţia egipteană, colecţia de istorie dacică, colecţia de istorie romană, colecţia de istorie medievală, colecţia de istorie modernă, colecţia de istorie a farmaciei, colecţia de istorie contemporană, cabinetul numismatic. Este descrisă fiecare colecţie, prezentarea fiind însoţită de ilustraţii care sunt descrise în detaliu.
