De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 30 mai 2017 06:37 (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)
(Pagină nouă: Imagine:Presa.jpg''Argumentul'' este dedicat prezentării de către autor a motivației propriei cercetări. Volumul este structurat pe cinci capitole, primul d...)
Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
-<br>+[[Imagine:Presa.jpg|thumb|100px|left|]]''Argumentul'' este dedicat prezentării de către autor a motivației propriei cercetări.
-Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.+
-Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul+
-comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din+
-elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.+
-Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,+Volumul este structurat pe cinci capitole, primul dintre acestea, Presă și militantism politic și cultural în Cluj până la 1918, oprindu-se la începuturile presei clujene. Subcapitolele delimitate sunt dedicate primelor publicații apărute la Cluj: Începuturi: foia manuscrisă Zorile (1845), Foaia manuscrisă Speranța (1877-1878), Întemeietorul presei clujene. Nicolae Fekete Negruțiu și presa sa, Amicul familiei (1878-1890), Răvașul (1803-1810) și Ilie Dăianu, Orizontul (1906), Solia satelor (1912-1913), Orientul român (ianuarie-august 1913), Noi, revista tinerimii, 1913, Zăvodul (1907-1908), Calicul democrat (1910), Ungaria (1891-1898; 1907-1909).
-comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care+ Al doilea capitol, cel mai consistent, intitulat Presa clujeană românească după Marea Unire, este o radiografie a presei interbelice, considerată de către autor, cel mai strălucit capitol al vieții presei clujene. Primele subcapitole se ocupă de: Începuturi, orientări, Publicații bilingve, Ziaristica începutului. O parte considerabilă a acestui capitol este dedicată Revuisiticii literare și culturale, Marilor publicații culturale și literare. Dintre acestea sunt prezentate separat Cosânzeana (1911-1918; 1922-1928), Revista Societatea de mâine, Gândirea (1 mai 1921 - iulie 1944), Gând românesc (1933-1940) și literatura sa, Tribuna lui Ion Agârbiceanu, Luceafărul, seria 1941-1945, dar și Alte reviste. Un subcapitol este dedicat Revistei Gazeta ilustrată. În continuare, sunt prezentate pe categorii, Presa educativ-pedagogică, Presa religioasă și Presa politică. Acesteia din urmă, autorul îi acordă un spațiu generos în cadrul celui de-al doilea capitol, după o Prezentare generală, fiind urmărită Presa țărănistă, Presa liberală, Presa Partidului Poporului, Alte orientări, Presa de dreapta și Presa de stânga. Un ultim subcapitol este dedicat Presei românești din timpul ocupației horthiste a Clujului.
-nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre+ Capitolul al treilea urmărește presa în Perioada comunistă. Un prim subcapitol prezintă Coabitarea dintre partidele istorice și comuniști la nivelul presei, apoi Presa propagandei de partid, Presa literară cu o privire specială asupra Revistei Steaua și, la final, Presa culturală clujeană în perioada socialistă.
-rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.+ Al patrulea capitol, Presa postdecembristă, este o prezentare generală care surprinde principalele publicații ale timpului.
 + Ultimul capitol prezintă Scurte concluzii.
 + Volumul se închide cu o Bibliografie consistentă.
<br> <br>
-<br>+[[Categorie:Cluj]]
-* [[Bibliografie istorică]]<br>+
-* [[Biserici]]<br> +
-* [[Clădiri]]<br>+
-* [[Instituţii clujene]]<br>+
-* [[Istoricul oraşului]]+
-* [[Monumente istorice]]<br>+
-* [[Parcuri şi grădini]]<br>+
-* [[Personalităţi locale]]<br> +
-* [[Pieţe]]<br>+
-* [[Străzi]]<br>+
-* [http://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>+
- +
-<br> +
-[[Categorie:Cluj|Cluj]]+
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
-[[Categorie:Biserici]] 
-[[Categorie:Bulevarde]] 
-[[Categorie:Clădiri]] 
-[[Categorie:Donaţii şi donatori]] 
-[[Categorie:Grădini]] 
-[[Categorie:Instituţii]] 
-[[Categorie:Istoricul oraşului]] 
-[[Categorie:Monumente istorice]] 
-[[Categorie:Parcuri]] 
-[[Categorie:Pieţe]] 
-[[Categorie:Personalităţi locale]] 
-[[Categorie:Străzi]] 

Versiunea de la data 30 mai 2017 06:37

Argumentul este dedicat prezentării de către autor a motivației propriei cercetări.

Volumul este structurat pe cinci capitole, primul dintre acestea, Presă și militantism politic și cultural în Cluj până la 1918, oprindu-se la începuturile presei clujene. Subcapitolele delimitate sunt dedicate primelor publicații apărute la Cluj: Începuturi: foia manuscrisă Zorile (1845), Foaia manuscrisă Speranța (1877-1878), Întemeietorul presei clujene. Nicolae Fekete Negruțiu și presa sa, Amicul familiei (1878-1890), Răvașul (1803-1810) și Ilie Dăianu, Orizontul (1906), Solia satelor (1912-1913), Orientul român (ianuarie-august 1913), Noi, revista tinerimii, 1913, Zăvodul (1907-1908), Calicul democrat (1910), Ungaria (1891-1898; 1907-1909). Al doilea capitol, cel mai consistent, intitulat Presa clujeană românească după Marea Unire, este o radiografie a presei interbelice, considerată de către autor, cel mai strălucit capitol al vieții presei clujene. Primele subcapitole se ocupă de: Începuturi, orientări, Publicații bilingve, Ziaristica începutului. O parte considerabilă a acestui capitol este dedicată Revuisiticii literare și culturale, Marilor publicații culturale și literare. Dintre acestea sunt prezentate separat Cosânzeana (1911-1918; 1922-1928), Revista Societatea de mâine, Gândirea (1 mai 1921 - iulie 1944), Gând românesc (1933-1940) și literatura sa, Tribuna lui Ion Agârbiceanu, Luceafărul, seria 1941-1945, dar și Alte reviste. Un subcapitol este dedicat Revistei Gazeta ilustrată. În continuare, sunt prezentate pe categorii, Presa educativ-pedagogică, Presa religioasă și Presa politică. Acesteia din urmă, autorul îi acordă un spațiu generos în cadrul celui de-al doilea capitol, după o Prezentare generală, fiind urmărită Presa țărănistă, Presa liberală, Presa Partidului Poporului, Alte orientări, Presa de dreapta și Presa de stânga. Un ultim subcapitol este dedicat Presei românești din timpul ocupației horthiste a Clujului. Capitolul al treilea urmărește presa în Perioada comunistă. Un prim subcapitol prezintă Coabitarea dintre partidele istorice și comuniști la nivelul presei, apoi Presa propagandei de partid, Presa literară cu o privire specială asupra Revistei Steaua și, la final, Presa culturală clujeană în perioada socialistă. Al patrulea capitol, Presa postdecembristă, este o prezentare generală care surprinde principalele publicații ale timpului. Ultimul capitol prezintă Scurte concluzii. Volumul se închide cu o Bibliografie consistentă.