De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară		 Versiunea curentă (27 iunie 2018 12:15) (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

 
Linia 1: Linia 1:
-<br>+[[Imagine:economul.jpg|thumb|100px|left|]]'''Din politica financiară a românilor ardeleni: Banca „Economul” din Cluj (1886 – 1918)'''/''Lucian Dronca''. - Cluj-Napoca : Presa Universitară Clujeană, 1999, 196 p. ISBN 973-9354-98-X
-Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.+
-Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul+
-comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din+
-elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.+
-Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,+Lucrarea are ca subiect înființarea și existența primei instituții financiare cu capital românesc din Cluj, la sfârșitul secolului al XIX-lea, sub numele de ''Economul'', având ca model funcționarea Băncii ''Albina'' din Sibiu. Între fondatorii și acționarii ei se numărau Iuliu Coroianu, Alexandru Vaida-Voevod, Alexandru Bohățiel, Gavril Pop, Grigore Silași, iar primul sediu al acesteia, provizoriu, era însăși locuința lui Iuliu Coroianu din Cluj.
-comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care+
-nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre+
-rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.+
-<br>+
-<br>+
-* [[Bibliografie istorică]]<br>+
-* [[Biserici]]<br> +
-* [[Clădiri]]<br>+
-* [[Instituţii clujene]]<br>+
-* [[Istoricul oraşului]]+
-* [[Monumente istorice]]<br>+
-* [[Parcuri şi grădini]]<br>+
-* [[Personalităţi locale]]<br> +
-* [[Pieţe]]<br>+
-* [[Străzi]]<br>+
-* [http://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>+
-<br> +Structural, lucrarea de față cuprinde mai multe capitole, precedate de un ''Cuvânt înainte'' și de o ''Introducere'', în care sunt precizate contextul, argumentul și metodologia avută în vedere la elaborarea lucrării. În capitolul ''Înființarea băncii'' sunt prezentate condițiile și acțiunile, precum și fondatorii acestei instituții bancare clujene, amintite deja mai sus. Capitolul al doilea – ''Organizarea internă'' – descrie mecanismele de organizare internă ale băncii, dintre care se distingea rolul adunării generale a acționarilor. În capitolele următoare sunt discutate capitalul social și principalele operațiuni ale băncii ''Economul'', filialele și asociațiile, relațiile de afaceri interne și internaționale, precum și activitatea socială și culturală filantropică a băncii din Cluj.
-[[Categorie:Cluj|Cluj]]+ 
 +Concluziile studiului duc spre ideea că această bancă românească din Cluj a apărut într-un moment în care exista un sistem bancar destul de solid în Transilvania, punându-se la dispoziția comunității românești din acest oraș și din împrejurimi.
 + 
 +De asemenea, lucrarea mai conține, la finalul său, un rezumat în limba germană, 4 anexe cu tabele privind evoluția instituției financiare clujene, o ''Bibliografie selectivă'' și un ''Indice de nume și de locuri'', toate completând în mod științific și util analiza realizată.
 +<br>
 +[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
-[[Categorie:Biserici]] 
-[[Categorie:Bulevarde]] 
-[[Categorie:Clădiri]] 
-[[Categorie:Donaţii şi donatori]] 
-[[Categorie:Grădini]] 
-[[Categorie:Instituţii]] 
-[[Categorie:Istoricul oraşului]] 
-[[Categorie:Monumente istorice]] 
-[[Categorie:Parcuri]] 
-[[Categorie:Pieţe]] 
-[[Categorie:Personalităţi locale]] 
-[[Categorie:Străzi]] 

Versiunea curentă

Din politica financiară a românilor ardeleni: Banca „Economul” din Cluj (1886 – 1918)/Lucian Dronca. - Cluj-Napoca : Presa Universitară Clujeană, 1999, 196 p. ISBN 973-9354-98-X

Lucrarea are ca subiect înființarea și existența primei instituții financiare cu capital românesc din Cluj, la sfârșitul secolului al XIX-lea, sub numele de Economul, având ca model funcționarea Băncii Albina din Sibiu. Între fondatorii și acționarii ei se numărau Iuliu Coroianu, Alexandru Vaida-Voevod, Alexandru Bohățiel, Gavril Pop, Grigore Silași, iar primul sediu al acesteia, provizoriu, era însăși locuința lui Iuliu Coroianu din Cluj.

Structural, lucrarea de față cuprinde mai multe capitole, precedate de un Cuvânt înainte și de o Introducere, în care sunt precizate contextul, argumentul și metodologia avută în vedere la elaborarea lucrării. În capitolul Înființarea băncii sunt prezentate condițiile și acțiunile, precum și fondatorii acestei instituții bancare clujene, amintite deja mai sus. Capitolul al doilea – Organizarea internă – descrie mecanismele de organizare internă ale băncii, dintre care se distingea rolul adunării generale a acționarilor. În capitolele următoare sunt discutate capitalul social și principalele operațiuni ale băncii Economul, filialele și asociațiile, relațiile de afaceri interne și internaționale, precum și activitatea socială și culturală filantropică a băncii din Cluj.

Concluziile studiului duc spre ideea că această bancă românească din Cluj a apărut într-un moment în care exista un sistem bancar destul de solid în Transilvania, punându-se la dispoziția comunității românești din acest oraș și din împrejurimi.

De asemenea, lucrarea mai conține, la finalul său, un rezumat în limba germană, 4 anexe cu tabele privind evoluția instituției financiare clujene, o Bibliografie selectivă și un Indice de nume și de locuri, toate completând în mod științific și util analiza realizată.

Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"