De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea curentă (11 aprilie 2019 12:32) (modifică) (anulează) Ghizela (Talk | contribuţii) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| - | + | __TOC__ | |
| - | + | ==Vizita împăratului Francisc I și a soției sale Carolina Augusta la Cluj, prima vizită a unui împărat din familia Habsburg (18-27.08.1817)== | |
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | În anul 1817, ca urmare a invitaţiei făcute de oraşele transilvănene la 1807, Francisc I a efectuat o călătorie în Transilvania, principalul scop al vizitei imperiale fiind liniștirea populației care se confruntase cu foametea datorită dificultăților economice de după războaiele napoleoniene și a recoltei sărace. | |
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | Iniţial, călătoria, stabilită pentru o lună, urma să cuprindă vizitarea oraşelor Bistriţa, Cluj, Sibiu, Caransebeş în Banat. Ulterior, itinerarul s-a dovedit mai complex, cu mai multe opriri la Bistriţa, Năsăud, Cluj, Turda, Aiud, Alba Iulia, Zlatna, Abrud, Sibiu, Făgăraş, Braşov, apoi zona secuiască, de unde s-a întors la Sibiu, vizitând apoi oraşele Deva, Hunedoara, Orăştie, Făget, de unde a ajuns la Caransebeş şi Lugoj . | |
| - | + | ||
| - | + | Venind în Transilvania de la Lemberg, în călătoria sa, monarhul a fost însoţit de împărăteasa Carolina și o suită impresionantă, care cuprindea pe lângă caleaşca regală alte douăsprezece caleşti, urmate de "armata" de lachei şi slugi, la care se adăugau cei mai destoinici ofiţeri imperiali . | |
| - | + | Călătoria în Transilvania a durat din 14 august, când a pătruns în Transilvania prin Bucovina şi până la 29 septembrie, când a intrat în Banat. | |
| - | + | ||
| - | + | Cuplul imperial a vizitat Clujul între 18-27 august 1817, prima vizită a unui împărat din familia Habsburg în acest oraș. Cuplul imperial a sosit dinspre Dej și a fost cazat în Palatul Banffy, fiind oaspetele guvernatorului Bánffy György. | |
| - | + | ||
| - | + | A luat parte la liturghia solemnă cu ocazia zilei Sf. Ștefan, a prezidat ședința Guberniului, a vizitat și spitalul orășenesc. Cu prilejul vizitei la spital al cuplului imperial, împărăteasa a înființat o fundație pentru susținerea sa, iar împăratul i-a alocat o retribuție veșnică în sare, ce a fost onorată regulat până în 1918. Astfel, institutul a fost extins, devenind un spital național susținut de fundație, iar din 1820 – cu acordul împărătesei – a preluat numele de Carolina. La sfârșitul secolului al XIX-lea funcționa deja cu 200 de paturi în șase clădiri separate, când au finalizate noile spitale universitare pavilionare de pe strada Clinicilor. După încheierea vizitei, cuplul imperial a părăsit orașul înspre Turda. | |
| - | [[Categorie: | + | |
| + | La Cluj, mărturie a vizitei imperiale stă monumentul ridicat în amintirea vizitei (se află în zilele de azi în Piaţa Muzeului), cunoscut ca Obeliscul Carolina, dezvelit la 4 octombrie 1831, de ziua onomastică a împăratului. Cele două basoreliefuri stil Biedermeier, realizate de Josef Klieber din Viena reprezintă două scene din timpul vizitei imperiale: scena intrării în oraș a cuplului imperial prin Poarta centrală respectiv cuplul imperial ieșind pe poarta unei case însoțit de doamna de onoare a împărătesei și de judele orașului, împărăteasa fiind surprinsă oferind pomană în poarta spitalului, unei femei sărace îngenunchiate. | ||
| + | Până în anul 1899 Obeliscul s-a aflat în Piața Centrală, în acest an fiind mutat în piața Cetății Vechi, rebotezată Piața Carolina. Memoria împărărtesei era legată de acest loc și prin spitalul orășenesc, care a funcționat în casa de pe colț pe partea opusă claustrului franciscan, într-o clădire timpurie a Mănăstirii Sfânta Elisabeta, mănăstire a maicilor de ordinul al treilea franciscan, desființat în 1787. Spitalul s-a mutat aici doar în anul 1827, iar înainte funcționase într-o casă de pe strada Napoca. | ||
| + | |||
| + | ==Bibliografie== | ||
| + | #''Cluj-Napoca : Ghid turistic, istoric, cultural''/ Gaal György. – Baraolt - Cluj-Napoca: Editura Tortoma, 2014, p.85-88. ISBN 978-973-8995-17-8 | ||
| + | #''Vizita lui Francisc I în Transilvania (1817) și mitul „bunului împărat” în sensibilitatea colectivă românească''/ Nicolae Teșculă la http://diam.uab.ro/istorie.uab.ro/publicatii/colectia_bcss/bcss_7/23_tescula.pdf, accesta la 11 iulie 2016 | ||
| + | <br> | ||
| + | [[Categorie:Cluj]] | ||
| [[Categorie:Istoricul oraşului]] | [[Categorie:Istoricul oraşului]] | ||
| - | [[Categorie:Monumente istorice]] | ||
| - | [[Categorie:Parcuri]] | ||
| - | [[Categorie:Pieţe]] | ||
| - | [[Categorie:Personalităţi locale]] | ||
| - | [[Categorie:Străzi]] | ||
Versiunea curentă
Cuprins |
[modifică] Vizita împăratului Francisc I și a soției sale Carolina Augusta la Cluj, prima vizită a unui împărat din familia Habsburg (18-27.08.1817)
În anul 1817, ca urmare a invitaţiei făcute de oraşele transilvănene la 1807, Francisc I a efectuat o călătorie în Transilvania, principalul scop al vizitei imperiale fiind liniștirea populației care se confruntase cu foametea datorită dificultăților economice de după războaiele napoleoniene și a recoltei sărace.
Iniţial, călătoria, stabilită pentru o lună, urma să cuprindă vizitarea oraşelor Bistriţa, Cluj, Sibiu, Caransebeş în Banat. Ulterior, itinerarul s-a dovedit mai complex, cu mai multe opriri la Bistriţa, Năsăud, Cluj, Turda, Aiud, Alba Iulia, Zlatna, Abrud, Sibiu, Făgăraş, Braşov, apoi zona secuiască, de unde s-a întors la Sibiu, vizitând apoi oraşele Deva, Hunedoara, Orăştie, Făget, de unde a ajuns la Caransebeş şi Lugoj .
Venind în Transilvania de la Lemberg, în călătoria sa, monarhul a fost însoţit de împărăteasa Carolina și o suită impresionantă, care cuprindea pe lângă caleaşca regală alte douăsprezece caleşti, urmate de "armata" de lachei şi slugi, la care se adăugau cei mai destoinici ofiţeri imperiali . Călătoria în Transilvania a durat din 14 august, când a pătruns în Transilvania prin Bucovina şi până la 29 septembrie, când a intrat în Banat.
Cuplul imperial a vizitat Clujul între 18-27 august 1817, prima vizită a unui împărat din familia Habsburg în acest oraș. Cuplul imperial a sosit dinspre Dej și a fost cazat în Palatul Banffy, fiind oaspetele guvernatorului Bánffy György.
A luat parte la liturghia solemnă cu ocazia zilei Sf. Ștefan, a prezidat ședința Guberniului, a vizitat și spitalul orășenesc. Cu prilejul vizitei la spital al cuplului imperial, împărăteasa a înființat o fundație pentru susținerea sa, iar împăratul i-a alocat o retribuție veșnică în sare, ce a fost onorată regulat până în 1918. Astfel, institutul a fost extins, devenind un spital național susținut de fundație, iar din 1820 – cu acordul împărătesei – a preluat numele de Carolina. La sfârșitul secolului al XIX-lea funcționa deja cu 200 de paturi în șase clădiri separate, când au finalizate noile spitale universitare pavilionare de pe strada Clinicilor. După încheierea vizitei, cuplul imperial a părăsit orașul înspre Turda.
La Cluj, mărturie a vizitei imperiale stă monumentul ridicat în amintirea vizitei (se află în zilele de azi în Piaţa Muzeului), cunoscut ca Obeliscul Carolina, dezvelit la 4 octombrie 1831, de ziua onomastică a împăratului. Cele două basoreliefuri stil Biedermeier, realizate de Josef Klieber din Viena reprezintă două scene din timpul vizitei imperiale: scena intrării în oraș a cuplului imperial prin Poarta centrală respectiv cuplul imperial ieșind pe poarta unei case însoțit de doamna de onoare a împărătesei și de judele orașului, împărăteasa fiind surprinsă oferind pomană în poarta spitalului, unei femei sărace îngenunchiate. Până în anul 1899 Obeliscul s-a aflat în Piața Centrală, în acest an fiind mutat în piața Cetății Vechi, rebotezată Piața Carolina. Memoria împărărtesei era legată de acest loc și prin spitalul orășenesc, care a funcționat în casa de pe colț pe partea opusă claustrului franciscan, într-o clădire timpurie a Mănăstirii Sfânta Elisabeta, mănăstire a maicilor de ordinul al treilea franciscan, desființat în 1787. Spitalul s-a mutat aici doar în anul 1827, iar înainte funcționase într-o casă de pe strada Napoca.
[modifică] Bibliografie
- Cluj-Napoca : Ghid turistic, istoric, cultural/ Gaal György. – Baraolt - Cluj-Napoca: Editura Tortoma, 2014, p.85-88. ISBN 978-973-8995-17-8
- Vizita lui Francisc I în Transilvania (1817) și mitul „bunului împărat” în sensibilitatea colectivă românească/ Nicolae Teșculă la http://diam.uab.ro/istorie.uab.ro/publicatii/colectia_bcss/bcss_7/23_tescula.pdf, accesta la 11 iulie 2016
