De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 15 aprilie 2019 07:42 (modifică) (anulează) Ghizela (Talk | contribuţii) (Pagină nouă: '''Societatea diletanților „Teatrali” din Cluj (1870-1875)'' / Iosif Pervain, în „Studia Universitatis” Babeș-Bolyai, Series Philologica, Fasciculus 1: Cluj, Întreprindere...) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| - | + | '''Societatea diletanților „Teatrali” din Cluj (1870-1875)'' / Iosif Pervain, în „Studia Universitatis” Babeș-Bolyai, Series Philologica, Fasciculus 1: Cluj, Întreprinderea Poligrafică Cluj, 1962, 72 p. | |
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, | ||
| - | comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care | ||
| - | nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre | ||
| - | rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs. | ||
| - | <br> | ||
| - | <br> | ||
| - | * [[Bibliografie istorică]]<br> | ||
| - | * [[Biserici]]<br> | ||
| - | * [[Clădiri]]<br> | ||
| - | * [[Instituţii clujene]]<br> | ||
| - | * [[Istoricul oraşului]] | ||
| - | * [[Monumente istorice]]<br> | ||
| - | * [[Parcuri şi grădini]]<br> | ||
| - | * [[Personalităţi locale]]<br> | ||
| - | * [[Pieţe]]<br> | ||
| - | * [[Străzi]]<br> | ||
| - | * [http://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br> | ||
| - | <br> | + | Studiul profesorului clujean are în vedere începuturile jocului de teatru în limba română în Transilvania, în jurul ''Societății diletanților clujeni'', înființată, potrivit informațiilor furnizate de autor, undeva pe la 1870, ai cărei membri erau recrutați dintre elevii liceului romano-catolic din oraș. |
| - | [[Categorie: | + | |
| + | Potrivit lucrării de față, societatea diletanților clujeni a jucat piese diverse ale unor scriitori români contemporani: ''Din răscoala lui Horea'', de Iosif Vulcan, ''Rusaliile'', ''Arvinte și Pepelea'', ''Paraclisierul'' sau ''Florin și Florica'', ''Nunta țărănească'', ''Millo director sau mania posturilor'', de Alecsandri, ''Balul mortului sau mortul și danțul'', de Vasile Alexandrescu-Ureche,'' Fîntîna de piatră'', de I. Lăpădatu, la care s-au adăugat numeroase alte piese sau poezii, declamate de membrii societății clujene. | ||
| + | |||
| + | Mica lucrare cuprinde, la final, câte un scurt rezumat în limba rusă și unul în limba franceză. | ||
| + | |||
| + | <br> | ||
| + | [[Categorie:Cluj]] | ||
| [[Categorie:Bibliografii]] | [[Categorie:Bibliografii]] | ||
| - | [[Categorie:Biserici]] | ||
| - | [[Categorie:Bulevarde]] | ||
| - | [[Categorie:Clădiri]] | ||
| - | [[Categorie:Donaţii şi donatori]] | ||
| - | [[Categorie:Grădini]] | ||
| - | [[Categorie:Instituţii]] | ||
| - | [[Categorie:Istoricul oraşului]] | ||
| - | [[Categorie:Monumente istorice]] | ||
| - | [[Categorie:Parcuri]] | ||
| - | [[Categorie:Pieţe]] | ||
| - | [[Categorie:Personalităţi locale]] | ||
| - | [[Categorie:Străzi]] | ||
Versiunea de la data 15 aprilie 2019 07:42
'Societatea diletanților „Teatrali” din Cluj (1870-1875) / Iosif Pervain, în „Studia Universitatis” Babeș-Bolyai, Series Philologica, Fasciculus 1: Cluj, Întreprinderea Poligrafică Cluj, 1962, 72 p.
Studiul profesorului clujean are în vedere începuturile jocului de teatru în limba română în Transilvania, în jurul Societății diletanților clujeni, înființată, potrivit informațiilor furnizate de autor, undeva pe la 1870, ai cărei membri erau recrutați dintre elevii liceului romano-catolic din oraș.
Potrivit lucrării de față, societatea diletanților clujeni a jucat piese diverse ale unor scriitori români contemporani: Din răscoala lui Horea, de Iosif Vulcan, Rusaliile, Arvinte și Pepelea, Paraclisierul sau Florin și Florica, Nunta țărănească, Millo director sau mania posturilor, de Alecsandri, Balul mortului sau mortul și danțul, de Vasile Alexandrescu-Ureche, Fîntîna de piatră, de I. Lăpădatu, la care s-au adăugat numeroase alte piese sau poezii, declamate de membrii societății clujene.
Mica lucrare cuprinde, la final, câte un scurt rezumat în limba rusă și unul în limba franceză.
