De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (8 iulie 2021 11:47) (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

 
Linia 1: Linia 1:
-<br>+[[Imagine:img463.jpg|thumb|100px|left|]]
-Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.+'''Învățământul istoriei artelor la Universitatea din Cluj''' / Coriolan Petranu: București, Institutul de Arte Grafice „Lupta” Nicolae Stroilă, 1924, 40 p.
-Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul+
-comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din+
-elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.+
-Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,+Cu studii de istoria artei la Universitatea din Budapesta, urmate în 1912-1913 de un stagiu la Universitatea Friedrich – Wilhelm din Berlin, unde a studiat cu reputatul profesor Adolf Goldschmied, Coriolan Petranu obţine un doctorat la Universitatea din Viena în anul 1917 cu teza '''Inhaltsproblem und Kunstgeshichte'''. La Universitatea din Cluj, înființată în 1919, Coriolan Petranu este primul profesor de istoria artei, ocupând catedra de profil, poziție din care contribuie la dezvoltarrea acestui domeniu, prin înfiinţarea şi echiparea Cabinetului de istoria artei (1920) și donarea propriei biblioteci de specialitate universității clujene.
-comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care+ 
-nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre+Cartea de față, apărută în 1924, reprezintă, în fapt, un raport asupra dezvoltării învățământului istoriei artelor la universitatea din Cluj, preluat din revista ''Vieața Nouă''. Raportul scoate în evidență lipsa acestor preocupări înainte de preluarea universității de către autoritățile române, arătând, totodată, problemele dificile de la includerea acestei discipline în planurile de învățământ universitare, printre care lipsa de spațiu și a cărților de specialitate, dar și a specialiștilor pregătiți.
-rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.+ 
 +Structural, lucrarea cuprinde două părți: '''prima''', în care sunt prezentate condițiile și împrejurările înființării acestui domeniu de studiu la nivel de învățământ superior la Universitatea din Cluj, precum și o scurtă istorie a predării istoriei artelor la alte universități din Europa;''' a doua''', în care profesorul clujean expune ''scopul, rolul și metoda acestui studiu în general și la Cluj, în special'', identificând, la finalul ei șase necesități pentru această dezvoltare: sprijin material, burse anuale, crearea de posturi pentru istoricii de artă, facilitarea călătoriilor de studiu în străinătate, atașarea Muzeului Național al Transilvaniei la catedra de Istoria Artelor și predarea istoriei artelor în învățământul secundar.
<br> <br>
-<br>+[[Categorie:Cluj]]
-* [[Bibliografie istorică]]<br>+
-* [[Biserici]]<br> +
-* [[Clădiri]]<br>+
-* [[Instituţii clujene]]<br>+
-* [[Istoricul oraşului]]+
-* [[Monumente istorice]]<br>+
-* [[Parcuri şi grădini]]<br>+
-* [[Personalităţi locale]]<br> +
-* [[Pieţe]]<br>+
-* [[Străzi]]<br>+
-* [https://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>+
- +
-<br> +
-[[Categorie:Cluj|Cluj]]+
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
-[[Categorie:Biserici]] 
-[[Categorie:Bulevarde]] 
-[[Categorie:Clădiri]] 
-[[Categorie:Donaţii şi donatori]] 
-[[Categorie:Grădini]] 
-[[Categorie:Instituţii]] 
-[[Categorie:Istoricul oraşului]] 
-[[Categorie:Monumente istorice]] 
-[[Categorie:Parcuri]] 
-[[Categorie:Pieţe]] 
-[[Categorie:Personalităţi locale]] 
-[[Categorie:Străzi]] 

Versiunea curentă

Învățământul istoriei artelor la Universitatea din Cluj / Coriolan Petranu: București, Institutul de Arte Grafice „Lupta” Nicolae Stroilă, 1924, 40 p.

Cu studii de istoria artei la Universitatea din Budapesta, urmate în 1912-1913 de un stagiu la Universitatea Friedrich – Wilhelm din Berlin, unde a studiat cu reputatul profesor Adolf Goldschmied, Coriolan Petranu obţine un doctorat la Universitatea din Viena în anul 1917 cu teza Inhaltsproblem und Kunstgeshichte. La Universitatea din Cluj, înființată în 1919, Coriolan Petranu este primul profesor de istoria artei, ocupând catedra de profil, poziție din care contribuie la dezvoltarrea acestui domeniu, prin înfiinţarea şi echiparea Cabinetului de istoria artei (1920) și donarea propriei biblioteci de specialitate universității clujene.

Cartea de față, apărută în 1924, reprezintă, în fapt, un raport asupra dezvoltării învățământului istoriei artelor la universitatea din Cluj, preluat din revista Vieața Nouă. Raportul scoate în evidență lipsa acestor preocupări înainte de preluarea universității de către autoritățile române, arătând, totodată, problemele dificile de la includerea acestei discipline în planurile de învățământ universitare, printre care lipsa de spațiu și a cărților de specialitate, dar și a specialiștilor pregătiți.

Structural, lucrarea cuprinde două părți: prima, în care sunt prezentate condițiile și împrejurările înființării acestui domeniu de studiu la nivel de învățământ superior la Universitatea din Cluj, precum și o scurtă istorie a predării istoriei artelor la alte universități din Europa; a doua, în care profesorul clujean expune scopul, rolul și metoda acestui studiu în general și la Cluj, în special, identificând, la finalul ei șase necesități pentru această dezvoltare: sprijin material, burse anuale, crearea de posturi pentru istoricii de artă, facilitarea călătoriilor de studiu în străinătate, atașarea Muzeului Național al Transilvaniei la catedra de Istoria Artelor și predarea istoriei artelor în învățământul secundar.