De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea curentă (8 iulie 2021 11:59) (modifică) (anulează) Ghizela (Talk | contribuţii) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| - | + | [[Imagine:img468.jpg|thumb|100px|left|]] | |
| - | + | '''File din istoria Filarmonicii „Transilvania” din Cluj (1955-1989)''' / Spiridon, Simona și Mihaela. - Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2017, p. 717, ISBN 978-606-730-331-5. | |
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | Gândind volumul de față ca pe o datorie de restituire a istoriei uneia dintre cele mai importante instituții culturale clujene și românești – Filarmonica Transilvania -, cele două autoare și-au bazat cercetarea pe o bogată arhivă proprie a instituției, dar și pe cele ale altor instituții, folosindu-se de metode precum narațiunea, hermeneutica și comparația. Motivația redactării acestei lucrări de mari dimensiuni, în fapt o adevărată inventariere a repertoriilor și spectacolelor desfășurate de Filarmonica Cluj între 1955 și 1989, a fost, după cum o afirmă autoarele, interesul crescut al publicului pentru cunoașterea istoriilor instituțiilor culturale clujene, pe de o parte, și lipsa unei lucrări de tip monografic care să valorifice trecutul bogat și documentele valoroase ale Filarmonicii „Transilvania”, pe de altă parte. | |
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | <br> | + | Cu o structură foarte densă, cartea începe cu o prezentare generală a afirmării muzicii simfonice la Cluj înainte de înființarea Filarmonicii, continuând cu prezentarea principalelor etape ale întemeierii acestei instituții muzicale, de la actele constitutive, regulamentele de funcționare și până la alegerea bazei materiale. Două capitole, însumând nu mai puțin de aproximativ 370 de pagini, sunt dedicate reflectării marilor ansambluri și a celor camerale reprezentative care au cântat pe scena clujeană simfonică sau pe scenele altor instituții de profil din țară sau din lume în intervalul de timp amintit mai sus. Numeroase alte manifestări artistice, precum recitalurile și mai ales cunoscutul festival „Toamna Muzicală Clujeană”, inițiat în toamna anului 1965 de Antonin Ciolan și compozitorul Cornel Țăranu pentru aniversarea a 10 ani de la întemeierea Filarmonicii, fac obiectul unui capitol distinct, și el foarte întins, semn al unui trecut muzical remarcabil, în ciuda unei existențe relativ scurte a instituției muzicale din Cluj, prin comparație cu alte filarmonici europene. Ultimul capitol este dedicat, cum era și de așteptat, personalităților marcante ale Filarmonicii „Transilvania”, între care un loc special l-au jucat dirijorii permanenți ai orchestrelor, ai corului și soliștii instrumentiști permanenți. |
| - | [[Categorie: | + | |
| + | O lungă biliografie și numeroase anexe ce prezintă personalul instituției în toată această perioadă, alături de afișe cu programele artistice desfășurate, de cronici și articole în presă, de autografe și impresii, consemnate în „Cartea de Aur”, de dirijorii și soliștii străini și români care au cântat la Cluj sau în altă parte cu Filarmonica clujeană, de mărturii fotografice și imagini din arhiva instituției, toate încheie un volum bine articulat și valoros pentru înțelegerea și cunoașterea patrimoniului cultural și muzical reprezentat de Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca. | ||
| + | |||
| + | <br> | ||
| + | [[Categorie:Cluj]] | ||
| [[Categorie:Bibliografii]] | [[Categorie:Bibliografii]] | ||
| - | [[Categorie:Biserici]] | ||
| - | [[Categorie:Bulevarde]] | ||
| - | [[Categorie:Clădiri]] | ||
| - | [[Categorie:Donaţii şi donatori]] | ||
| - | [[Categorie:Grădini]] | ||
| - | [[Categorie:Instituţii]] | ||
| - | [[Categorie:Istoricul oraşului]] | ||
| - | [[Categorie:Monumente istorice]] | ||
| - | [[Categorie:Parcuri]] | ||
| - | [[Categorie:Pieţe]] | ||
| - | [[Categorie:Personalităţi locale]] | ||
| - | [[Categorie:Străzi]] | ||
Versiunea curentă
File din istoria Filarmonicii „Transilvania” din Cluj (1955-1989) / Spiridon, Simona și Mihaela. - Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2017, p. 717, ISBN 978-606-730-331-5.
Gândind volumul de față ca pe o datorie de restituire a istoriei uneia dintre cele mai importante instituții culturale clujene și românești – Filarmonica Transilvania -, cele două autoare și-au bazat cercetarea pe o bogată arhivă proprie a instituției, dar și pe cele ale altor instituții, folosindu-se de metode precum narațiunea, hermeneutica și comparația. Motivația redactării acestei lucrări de mari dimensiuni, în fapt o adevărată inventariere a repertoriilor și spectacolelor desfășurate de Filarmonica Cluj între 1955 și 1989, a fost, după cum o afirmă autoarele, interesul crescut al publicului pentru cunoașterea istoriilor instituțiilor culturale clujene, pe de o parte, și lipsa unei lucrări de tip monografic care să valorifice trecutul bogat și documentele valoroase ale Filarmonicii „Transilvania”, pe de altă parte.
Cu o structură foarte densă, cartea începe cu o prezentare generală a afirmării muzicii simfonice la Cluj înainte de înființarea Filarmonicii, continuând cu prezentarea principalelor etape ale întemeierii acestei instituții muzicale, de la actele constitutive, regulamentele de funcționare și până la alegerea bazei materiale. Două capitole, însumând nu mai puțin de aproximativ 370 de pagini, sunt dedicate reflectării marilor ansambluri și a celor camerale reprezentative care au cântat pe scena clujeană simfonică sau pe scenele altor instituții de profil din țară sau din lume în intervalul de timp amintit mai sus. Numeroase alte manifestări artistice, precum recitalurile și mai ales cunoscutul festival „Toamna Muzicală Clujeană”, inițiat în toamna anului 1965 de Antonin Ciolan și compozitorul Cornel Țăranu pentru aniversarea a 10 ani de la întemeierea Filarmonicii, fac obiectul unui capitol distinct, și el foarte întins, semn al unui trecut muzical remarcabil, în ciuda unei existențe relativ scurte a instituției muzicale din Cluj, prin comparație cu alte filarmonici europene. Ultimul capitol este dedicat, cum era și de așteptat, personalităților marcante ale Filarmonicii „Transilvania”, între care un loc special l-au jucat dirijorii permanenți ai orchestrelor, ai corului și soliștii instrumentiști permanenți.
O lungă biliografie și numeroase anexe ce prezintă personalul instituției în toată această perioadă, alături de afișe cu programele artistice desfășurate, de cronici și articole în presă, de autografe și impresii, consemnate în „Cartea de Aur”, de dirijorii și soliștii străini și români care au cântat la Cluj sau în altă parte cu Filarmonica clujeană, de mărturii fotografice și imagini din arhiva instituției, toate încheie un volum bine articulat și valoros pentru înțelegerea și cunoașterea patrimoniului cultural și muzical reprezentat de Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca.
