De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea curentă (8 iulie 2021 12:07) (modifică) (anulează) Ghizela (Talk | contribuţii) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| - | + | [[Imagine:img459.jpg|thumb|100px|left|]] | |
| - | + | '''Ortodoxia în Transilvania: Aspecte istorico-statistice privind orașul Cluj în anul 1922''' / Moraru, Alexandru; Bolovan, Ioan. - Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2011, p. 114, ISBN 978-973-595-322-5 | |
| - | + | ||
| - | + | Lucrarea de față reprezintă o scurtă privire asupra situației Bisericii Ortodoxe la nivelul orașului Cluj, după Marea Unire. Semnată de doi profesori clujeni, unul teolog, celălalt istoric, cartea începe cu o incursiune în istoria creștinismului ortodox din Transilvania (Cap. 1) și cu o situație generală a ortodocșilor clujeni până la mijlocul secolului al XIX-lea (în Cap. 2). În Cap. 3, autorii „urcă” în prezentarea lor, aducând contribuții privind istoria comunității ortodoxe a Clujului între mijlocul secolului al XIX-lea și până la Marea Unire. | |
| - | + | ||
| + | După 1 Decembrie 1918, situația acestei confesiuni, cu majoritate enoriașă românească, se schimbă radical în orașul Cluj, atât sub raportul manifestării ei, cât și sub acela al (re)organizării Bisericii, prin numirea primului episcop al Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului, în persoana episcopului Nicolae Ivan (1855-1936). O statistică a membrilor Sinodului Bisericii Ortodoxe din Cluj pentru anul 1922 scoate în prim-plan câteva figuri marcante ale intelectualității clujene, printre care Lucian Blaga, Sextil Pușcariu, Victor Babeș, Emil Racoviță, George Vâlsan, Ioan Lupaș, Silviu Dragomir, Zaharia Bârsan, George Dima, George Bogdan Duică, Teodor Capidan, Alexandru Lapedatu și alții, toți membri de frunte ai acestei instituții bisericești. Concluziile, un rezumat în limba engleză, o destul de lungă listă bibliografică și mai ales o parte însemnată de Anexe încheie cartea, aducând câteva contribuții meritorii la cunoașterea situației Bisericii Ortodoxe în principalul oraș al Transilvaniei de după întregirea națională. | ||
| - | Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, | ||
| - | comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care | ||
| - | nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre | ||
| - | rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs. | ||
| <br> | <br> | ||
| - | + | [[Categorie:Cluj]] | |
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | [[Categorie: | + | |
| [[Categorie:Bibliografii]] | [[Categorie:Bibliografii]] | ||
| - | [[Categorie:Biserici]] | ||
| - | [[Categorie:Bulevarde]] | ||
| - | [[Categorie:Clădiri]] | ||
| - | [[Categorie:Donaţii şi donatori]] | ||
| - | [[Categorie:Grădini]] | ||
| - | [[Categorie:Instituţii]] | ||
| - | [[Categorie:Istoricul oraşului]] | ||
| - | [[Categorie:Monumente istorice]] | ||
| - | [[Categorie:Parcuri]] | ||
| - | [[Categorie:Pieţe]] | ||
| - | [[Categorie:Personalităţi locale]] | ||
| - | [[Categorie:Străzi]] | ||
Versiunea curentă
Ortodoxia în Transilvania: Aspecte istorico-statistice privind orașul Cluj în anul 1922 / Moraru, Alexandru; Bolovan, Ioan. - Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2011, p. 114, ISBN 978-973-595-322-5
Lucrarea de față reprezintă o scurtă privire asupra situației Bisericii Ortodoxe la nivelul orașului Cluj, după Marea Unire. Semnată de doi profesori clujeni, unul teolog, celălalt istoric, cartea începe cu o incursiune în istoria creștinismului ortodox din Transilvania (Cap. 1) și cu o situație generală a ortodocșilor clujeni până la mijlocul secolului al XIX-lea (în Cap. 2). În Cap. 3, autorii „urcă” în prezentarea lor, aducând contribuții privind istoria comunității ortodoxe a Clujului între mijlocul secolului al XIX-lea și până la Marea Unire.
După 1 Decembrie 1918, situația acestei confesiuni, cu majoritate enoriașă românească, se schimbă radical în orașul Cluj, atât sub raportul manifestării ei, cât și sub acela al (re)organizării Bisericii, prin numirea primului episcop al Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului, în persoana episcopului Nicolae Ivan (1855-1936). O statistică a membrilor Sinodului Bisericii Ortodoxe din Cluj pentru anul 1922 scoate în prim-plan câteva figuri marcante ale intelectualității clujene, printre care Lucian Blaga, Sextil Pușcariu, Victor Babeș, Emil Racoviță, George Vâlsan, Ioan Lupaș, Silviu Dragomir, Zaharia Bârsan, George Dima, George Bogdan Duică, Teodor Capidan, Alexandru Lapedatu și alții, toți membri de frunte ai acestei instituții bisericești. Concluziile, un rezumat în limba engleză, o destul de lungă listă bibliografică și mai ales o parte însemnată de Anexe încheie cartea, aducând câteva contribuții meritorii la cunoașterea situației Bisericii Ortodoxe în principalul oraș al Transilvaniei de după întregirea națională.
