De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea curentă (8 iulie 2021 12:09) (modifică) (anulează) Ghizela (Talk | contribuţii) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| - | + | [[Imagine:img456.jpg|thumb|100px|left|]] | |
| - | + | '''Rectorii Universității din Cluj (1919-2013)''' / Mihai Teodor Nicoară: Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2013, 121 p. ISBN 978-973-595-596-0 | |
| - | + | ||
| - | + | Cartea tânărului istoric clujean inventariază lista celor 25 de rectori ai universității clujene, de la preluarea acesteia de către autoritățile românești și transformarea ei în instituție de predare românească și până astăzi când la conducerea universității, al cărui nume a trecut prin mai multe schimbări, de-a lungul timpului, de la Universitatea „Daciei Superioare”, la „Regele Ferdinand”, la „Victor Babeș” și apoi „Babeș-Bolyai” se află istoricul și academicianul Ioan Aurel Pop. | |
| - | + | ||
| + | Volumul este deschis cu lista rectorilor universității din Cluj, în dreptul cărora este trecut mandatul sau mandatele avute la conducerea instituției de învățământ superior, după care urmează o scurtă Introducere în care autorul motivează cartea prin aceea că la ora actuală nu exista o lucrare dedicată în exclusivitate conducerii rectorale a Universității în cei 100 de ani de existență ca instituție românească. Prin urmare, fiecare rector, începând cu Sextil Pușcariu, „beneficiază” de o prezentare biografică scurtă și o panoramare succintă a activității științifice și publicistice, însoțite de o bibliografie minimală. Fiecare personalitate este însoțită de fotografia proprie, iar la finalul cărții există o bibliografie selectivă. | ||
| - | Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, | ||
| - | comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care | ||
| - | nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre | ||
| - | rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs. | ||
| <br> | <br> | ||
| - | + | [[Categorie:Cluj]] | |
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | + | ||
| - | [[Categorie: | + | |
| [[Categorie:Bibliografii]] | [[Categorie:Bibliografii]] | ||
| - | [[Categorie:Biserici]] | ||
| - | [[Categorie:Bulevarde]] | ||
| - | [[Categorie:Clădiri]] | ||
| - | [[Categorie:Donaţii şi donatori]] | ||
| - | [[Categorie:Grădini]] | ||
| - | [[Categorie:Instituţii]] | ||
| - | [[Categorie:Istoricul oraşului]] | ||
| - | [[Categorie:Monumente istorice]] | ||
| - | [[Categorie:Parcuri]] | ||
| - | [[Categorie:Pieţe]] | ||
| - | [[Categorie:Personalităţi locale]] | ||
| - | [[Categorie:Străzi]] | ||
Versiunea curentă
Rectorii Universității din Cluj (1919-2013) / Mihai Teodor Nicoară: Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2013, 121 p. ISBN 978-973-595-596-0
Cartea tânărului istoric clujean inventariază lista celor 25 de rectori ai universității clujene, de la preluarea acesteia de către autoritățile românești și transformarea ei în instituție de predare românească și până astăzi când la conducerea universității, al cărui nume a trecut prin mai multe schimbări, de-a lungul timpului, de la Universitatea „Daciei Superioare”, la „Regele Ferdinand”, la „Victor Babeș” și apoi „Babeș-Bolyai” se află istoricul și academicianul Ioan Aurel Pop.
Volumul este deschis cu lista rectorilor universității din Cluj, în dreptul cărora este trecut mandatul sau mandatele avute la conducerea instituției de învățământ superior, după care urmează o scurtă Introducere în care autorul motivează cartea prin aceea că la ora actuală nu exista o lucrare dedicată în exclusivitate conducerii rectorale a Universității în cei 100 de ani de existență ca instituție românească. Prin urmare, fiecare rector, începând cu Sextil Pușcariu, „beneficiază” de o prezentare biografică scurtă și o panoramare succintă a activității științifice și publicistice, însoțite de o bibliografie minimală. Fiecare personalitate este însoțită de fotografia proprie, iar la finalul cărții există o bibliografie selectivă.
