De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (6 ianuarie 2022 09:25) (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

 
Linia 1: Linia 1:
-<br>+[[Imagine:barou.jpg|thumb|100px|left|]]''Istoria Baroului Cluj''/Mirel Ionescu, Greta-Monica Miron. – Cluj-Napoca : Argonaut : Mega, 2012. - 334 p.
-Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.+
-Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul+
-comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din+
-elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.+
-Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,+Istoria Baroului Cluj se deschide cu un ''Cuvânt înainte'' semnat de Gheorghe Florea și un altul de Stanca Ioana Gidro, urmate de ''Argumentul'' semnat de autorii volumului.
-comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care+ 
-nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre+Volumul cuprinde 8 capitole care parcurg istoria acestei instituții: primul capitol, ''Justiția în Transilvania. Abordare diacronică'', este urmat de cel dedicat perioadei Imperiului austro-ungar (''În vremea Imperiului austro-ungar''), în care sunt atinse următoarele probleme: ''De la societatea avocaților la Camera avocațială''; ''Drumul spre avocatură: itinerarii formative''; ''Exercitarea profesiunii: avocați la bară''; ''Avocații și „inteligentia românească” clujeană''; ''În viața politică:'' a. ''Activitatea petiționară. Memorandumul'', b. ''Împlinirea unui ideal politic: Unirea Transilvaniei cu România''. Al treilea capitol se ocupă de reorganizarea baroului după Unire: ''Pe un nou drum. Tranziția sub autoritatea Consiliului Dirigent. Reorganizarea baroului''. Într-un capitol consistent este abordată perioada 1921 -1940 (''Avocatura clujeană în România Mare (1921-1940))'', cu tratarea următoarelor probleme: ''Pași spre unificarea profesiei'', ''Organizarea baroului'', ''Noile generații de avocați'', ''La poarta baroului: absolvenții, stagiarii'', ''Viața profesională'', ''Avocatură și societate'', ''Avocatură și etnie: problema românizării baroului''. Asupra perioadei 1940-1944 autorii s-au oprit în capitolul ''Într-o altă țară. Baroul Cluj între anii 1940-1944''. Urmează tratarea în două capitole a perioadei comuniste, împărțită în perioada 1944-1947, a instaurării noului regim, capitol intitulat ''După război. Sfârșitul regimului democratic (1944-1947)'' și 1947-1989, intitulat ''Avocatura în comunism (1948-1989)''. Urmărind evoluția baroului în perioada 1944-1947, autorii au abordat probleme ca: ''Epurarea'', ''Statutul avocatului. Probleme profesionale'', ''Avocații clujeni în apărarea democrației'', ''Sovietizarea prin cultură: ARLUS-ul juridic la Cluj și Sindicalizarea''. Pentru perioada 1947-1989, autorii s-au oprit asupra următoarelor aspecte: ''De la barou la colegiu: spre avocatul „de tip nou”'': a. ''Reorganizarea profesiei'', b. ''Noi detenții, epurări și verificări în corpul avocaților'', ''Avocatura clandestină'', ''Un proiect eșuat: construirea sediului Colgeiului''. Ultimul capitol al volumului se oprește asupra perioadei de după 1989, sub titlul ''Baroul Cluj după 1989''. Capitolul parcurge următoarele aspecte: ''Reorganizarea baroului'', ''Cadrul legislativ'', ''Intrările în barou'', ''Preocupări profesionale'', ''Apărarea profesiei'', A''vocatura clujeană în context european'', ''Un proiect în derulare: sediul baroului'' și ''Avocații în viața politică și culturală clujeană''.
-rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.+ 
 +Cartea mai cuprinde: ''Concluzii'', ''Anexe'', ''Rezumat'', ''Bibliografie'' și ''Indice''.
<br> <br>
-<br>+[[Categorie:Cluj]]
-* [[Bibliografie istorică]]<br>+
-* [[Biserici]]<br> +
-* [[Clădiri]]<br>+
-* [[Instituţii clujene]]<br>+
-* [[Istoricul oraşului]]+
-* [[Monumente istorice]]<br>+
-* [[Parcuri şi grădini]]<br>+
-* [[Personalităţi locale]]<br> +
-* [[Pieţe]]<br>+
-* [[Străzi]]<br>+
-* [https://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>+
- +
-<br> +
-[[Categorie:Cluj|Cluj]]+
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
-[[Categorie:Biserici]] 
-[[Categorie:Bulevarde]] 
-[[Categorie:Clădiri]] 
-[[Categorie:Donaţii şi donatori]] 
-[[Categorie:Grădini]] 
-[[Categorie:Instituţii]] 
-[[Categorie:Istoricul oraşului]] 
-[[Categorie:Monumente istorice]] 
-[[Categorie:Parcuri]] 
-[[Categorie:Pieţe]] 
-[[Categorie:Personalităţi locale]] 
-[[Categorie:Străzi]] 

Versiunea curentă

Istoria Baroului Cluj/Mirel Ionescu, Greta-Monica Miron. – Cluj-Napoca : Argonaut : Mega, 2012. - 334 p.

Istoria Baroului Cluj se deschide cu un Cuvânt înainte semnat de Gheorghe Florea și un altul de Stanca Ioana Gidro, urmate de Argumentul semnat de autorii volumului.

Volumul cuprinde 8 capitole care parcurg istoria acestei instituții: primul capitol, Justiția în Transilvania. Abordare diacronică, este urmat de cel dedicat perioadei Imperiului austro-ungar (În vremea Imperiului austro-ungar), în care sunt atinse următoarele probleme: De la societatea avocaților la Camera avocațială; Drumul spre avocatură: itinerarii formative; Exercitarea profesiunii: avocați la bară; Avocații și „inteligentia românească” clujeană; În viața politică: a. Activitatea petiționară. Memorandumul, b. Împlinirea unui ideal politic: Unirea Transilvaniei cu România. Al treilea capitol se ocupă de reorganizarea baroului după Unire: Pe un nou drum. Tranziția sub autoritatea Consiliului Dirigent. Reorganizarea baroului. Într-un capitol consistent este abordată perioada 1921 -1940 (Avocatura clujeană în România Mare (1921-1940)), cu tratarea următoarelor probleme: Pași spre unificarea profesiei, Organizarea baroului, Noile generații de avocați, La poarta baroului: absolvenții, stagiarii, Viața profesională, Avocatură și societate, Avocatură și etnie: problema românizării baroului. Asupra perioadei 1940-1944 autorii s-au oprit în capitolul Într-o altă țară. Baroul Cluj între anii 1940-1944. Urmează tratarea în două capitole a perioadei comuniste, împărțită în perioada 1944-1947, a instaurării noului regim, capitol intitulat După război. Sfârșitul regimului democratic (1944-1947) și 1947-1989, intitulat Avocatura în comunism (1948-1989). Urmărind evoluția baroului în perioada 1944-1947, autorii au abordat probleme ca: Epurarea, Statutul avocatului. Probleme profesionale, Avocații clujeni în apărarea democrației, Sovietizarea prin cultură: ARLUS-ul juridic la Cluj și Sindicalizarea. Pentru perioada 1947-1989, autorii s-au oprit asupra următoarelor aspecte: De la barou la colegiu: spre avocatul „de tip nou”: a. Reorganizarea profesiei, b. Noi detenții, epurări și verificări în corpul avocaților, Avocatura clandestină, Un proiect eșuat: construirea sediului Colgeiului. Ultimul capitol al volumului se oprește asupra perioadei de după 1989, sub titlul Baroul Cluj după 1989. Capitolul parcurge următoarele aspecte: Reorganizarea baroului, Cadrul legislativ, Intrările în barou, Preocupări profesionale, Apărarea profesiei, Avocatura clujeană în context european, Un proiect în derulare: sediul baroului și Avocații în viața politică și culturală clujeană.

Cartea mai cuprinde: Concluzii, Anexe, Rezumat, Bibliografie și Indice.