De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 17 martie 2022 07:45 (modifică) IoanT (Talk | contribuţii) (→Bibliografie) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 22 martie 2022 10:02 (modifică) (anulează) IoanT (Talk | contribuţii) (→Istoric) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| __TOC__ | __TOC__ | ||
| ==Istoric== | ==Istoric== | ||
| - | În perioada medievală a orașului Cluj-Napoca, artera care lega colțul sud-vestic al Piaței Mari (actuala Piața Unirii) de marginea cetății Cluj, spre vest, purta numele de Ulița Fânului, ulterior de Ulița Cărbunelui dinăuntru. | + | În perioada medievală a orașului Cluj-Napoca, artera care lega colțul sud-vestic al [[Piaţa_Unirii|Piaței Mari]] (actuala Piața Unirii) de marginea cetății Cluj, spre vest, purta numele de Ulița Fânului, ulterior de Ulița Cărbunelui dinăuntru. |
| Numele vechi al străzii era cel de Belsö Széna (Fânului Interioară), probabil după una din activitățile de aprovizionare ale cetății. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, strada a primit numele scriitorului maghiar Jókai, iar în perioada interbelică pe cel al istoricului Nicolae Iorga, pentru a reveni la numele de Jókai între 1940 și 1964. După această dată, strada a primit numele actual, cel al vechiului oraș din perioada romană, Napoca. | Numele vechi al străzii era cel de Belsö Széna (Fânului Interioară), probabil după una din activitățile de aprovizionare ale cetății. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, strada a primit numele scriitorului maghiar Jókai, iar în perioada interbelică pe cel al istoricului Nicolae Iorga, pentru a reveni la numele de Jókai între 1940 și 1964. După această dată, strada a primit numele actual, cel al vechiului oraș din perioada romană, Napoca. | ||
Versiunea de la data 22 martie 2022 10:02
Cuprins |
Istoric
În perioada medievală a orașului Cluj-Napoca, artera care lega colțul sud-vestic al Piaței Mari (actuala Piața Unirii) de marginea cetății Cluj, spre vest, purta numele de Ulița Fânului, ulterior de Ulița Cărbunelui dinăuntru.
Numele vechi al străzii era cel de Belsö Széna (Fânului Interioară), probabil după una din activitățile de aprovizionare ale cetății. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, strada a primit numele scriitorului maghiar Jókai, iar în perioada interbelică pe cel al istoricului Nicolae Iorga, pentru a reveni la numele de Jókai între 1940 și 1964. După această dată, strada a primit numele actual, cel al vechiului oraș din perioada romană, Napoca.
Clădiri monument
De-a lungul străzii Napoca se înșiră câteva clădiri mai importante, cu valoare arhitectonică și monumentală recunoscută. Pe colțul cu strada Universității se află clădirea Hotelului Continental, cunoscut în prima jumătate a secolului trecut ca Hotelul și Cafeneaua New York, loc de întâlnire a boemei clujene, încă de la construcția lui. Pe aceeași parte se află clădirea Institutului de Istorie „George Barițiu”, cu un etaj și curte interioară. Pe partea dreaptă, colț cu Piața Unirii, poate fi admirat Palatul Rhédey, o construcție în stil baroc, cu două etaje, a cărui existență este legată și de funcționarea primului teatru maghiar din Transilvania, în 1792.
Bibliografie
- Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p.145-147. ISBN 978-973-8995-17-8.
- Cartea Comoară Cluj / Al. Diaconescu, Gergely Balasz, Hunyadi Attila, kovacs Zsolt, Lupescu Radu, Mihaly Melinda, Sarkadi Nagy Emese, Vlad Țoca, Zagoni Balasz. - Cluj-Napoca: Editura Projectograph, 2010, Harta Clujului Medieval.
