De la Memorie şi cunoaştere locală
Versiunea de la data 16 august 2011 07:56 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) (→Date biografice) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea curentă (29 aprilie 2022 11:08) (modifică) (anulează) IoanT (Talk | contribuţii) (→Date biografice) |
||
Linia 4: | Linia 4: | ||
'''Om politic''', '''publicist''' şi '''prozator'''. | '''Om politic''', '''publicist''' şi '''prozator'''. | ||
- | + | Născut în 1887, rămas orfan de mic copil, cu doar trei clase elementare făcute în satul natal, Tiron Albani trece granița dintre Austro-Ungaria și regatul român, ajungând până la Caracal, unde învață tâmplăria într-un mic atelier al unui patron cu origini transilvănene. Ca muncitor tâmplar, ia contact cu cercurile socialiste şi parcurge autodidact literatura care circulă în aceste medii. În urma unei greve, pleacă la Budapesta integrându-se mişcării muncitoreşti de acolo. Urmează la Budapesta „o clasă de liceu particular, două clase de gimnaziu muncitoresc şi Academia ziaristică, plus cursurile seminariale ale Universităţii libere. Trimite corespondenţe la ziarul „Cometa” din Craiova, la „Foaia poporului” din Sibiu şi la „România muncitoare” (Bucureşti). | |
În 1913 devine redactor al săptămânalului „Adevărul”, publicaţie a secţiei române a Partidului Social Democrat din Ungaria, fiind chiar deţinut trei luni pentru delict de presă. Este editor şi redactor responsabil la ziarul „Adevărul” din Sibiu (1918-1919), „Tribuna socialistă” (Sibiu-Cluj, 1919-1921), „Dezrobirea”, organ al Partidului Socialist din Transilvania (Cluj, 1921) şi „Dreptatea” (Braşov, 1921). Între 1920 şi 1945 a colaborat la publicaţiile: „Facla” (Cluj), „Aurora” (Bucureşti), „Tribuna” (Cluj), „Santinela”, „Nădejdea poporului” (Oradea), „Ştirea” şi „Libertatea poporului” (Arad). A mai colaborat şi la alte gazete şi reviste, cum sunt revistele orădene „Familia”, „Gazeta de vest”, „Noua gazetă de vest”, „Cele trei Crişuri”, „Neamul românesc”. A fost membru al Sindicatul presei române din Ardeal şi Banat. | În 1913 devine redactor al săptămânalului „Adevărul”, publicaţie a secţiei române a Partidului Social Democrat din Ungaria, fiind chiar deţinut trei luni pentru delict de presă. Este editor şi redactor responsabil la ziarul „Adevărul” din Sibiu (1918-1919), „Tribuna socialistă” (Sibiu-Cluj, 1919-1921), „Dezrobirea”, organ al Partidului Socialist din Transilvania (Cluj, 1921) şi „Dreptatea” (Braşov, 1921). Între 1920 şi 1945 a colaborat la publicaţiile: „Facla” (Cluj), „Aurora” (Bucureşti), „Tribuna” (Cluj), „Santinela”, „Nădejdea poporului” (Oradea), „Ştirea” şi „Libertatea poporului” (Arad). A mai colaborat şi la alte gazete şi reviste, cum sunt revistele orădene „Familia”, „Gazeta de vest”, „Noua gazetă de vest”, „Cele trei Crişuri”, „Neamul românesc”. A fost membru al Sindicatul presei române din Ardeal şi Banat. |
Versiunea curentă
Cuprins |
[modifică] Date biografice
(n. 2 martie 1887, Gârbova de Sus, jud. Alba – 12 septembrie 1976, Oradea). Om politic, publicist şi prozator.
Născut în 1887, rămas orfan de mic copil, cu doar trei clase elementare făcute în satul natal, Tiron Albani trece granița dintre Austro-Ungaria și regatul român, ajungând până la Caracal, unde învață tâmplăria într-un mic atelier al unui patron cu origini transilvănene. Ca muncitor tâmplar, ia contact cu cercurile socialiste şi parcurge autodidact literatura care circulă în aceste medii. În urma unei greve, pleacă la Budapesta integrându-se mişcării muncitoreşti de acolo. Urmează la Budapesta „o clasă de liceu particular, două clase de gimnaziu muncitoresc şi Academia ziaristică, plus cursurile seminariale ale Universităţii libere. Trimite corespondenţe la ziarul „Cometa” din Craiova, la „Foaia poporului” din Sibiu şi la „România muncitoare” (Bucureşti).
În 1913 devine redactor al săptămânalului „Adevărul”, publicaţie a secţiei române a Partidului Social Democrat din Ungaria, fiind chiar deţinut trei luni pentru delict de presă. Este editor şi redactor responsabil la ziarul „Adevărul” din Sibiu (1918-1919), „Tribuna socialistă” (Sibiu-Cluj, 1919-1921), „Dezrobirea”, organ al Partidului Socialist din Transilvania (Cluj, 1921) şi „Dreptatea” (Braşov, 1921). Între 1920 şi 1945 a colaborat la publicaţiile: „Facla” (Cluj), „Aurora” (Bucureşti), „Tribuna” (Cluj), „Santinela”, „Nădejdea poporului” (Oradea), „Ştirea” şi „Libertatea poporului” (Arad). A mai colaborat şi la alte gazete şi reviste, cum sunt revistele orădene „Familia”, „Gazeta de vest”, „Noua gazetă de vest”, „Cele trei Crişuri”, „Neamul românesc”. A fost membru al Sindicatul presei române din Ardeal şi Banat.
Membru în Comitetul Central al Partidului Social Democrat din Ungaria şi în Consiliul Naţional Român Central, a desfăşurat o intensă activitate printre muncitorii şi ostaşii români din Budapesta, apoi în centrele muncitoreşti din Ardeal. A fost reprezentant al Partidului Social Democrat la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, ales în Marele Sfat Naţional Român în 1919.
[modifică] Opera
- Craiul munţilor. - Oradea: [s.n.], 1934.
- Leul dela Şişeşti : de ce s’a prăbuşit monarchia austro-ungară. - Oradea: Editura Cercul ziariştilor din Oradea, 1936.
- Douăzeci de ani de la Unire, vol. I: Cum s-a făcut Unirea. - Oradea: Editura Grafica, 1938.
- Un petec de Asie în Europa. – Arad: [s.n.], 1941.
- Atlantida. – Arad: [s.n.], [1945].
- Memorii, pref. Miron Constantinescu. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1969.
[modifică] Traduceri
- Fekete Francisc. Se clădea un templu, pref. Eugen Relgis. – Bucureşti: [s.n.], [1936].
[modifică] Bibliografie
- Dicţionarul general al literaturii române/Eugen Simion (coord.). – Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic, 2004 - vol. 1: A-B, p.67-68. ISBN 973-637-070-4
- Petraş, Irina. Clujeni ai secolului 20. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p.13. ISBN 973-686-102-3