De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 5 iulie 2021 13:45 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară		 Versiunea de la data 11 august 2023 06:38 (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
-<br>+__TOC__
-Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.+==Dezvelirea Grupului Statuar Matia Corvin, monument emblematic al orașului, opera sculptorului Fadrusz Janos (12.10. 1902)==
-Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul+
-comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din+
-elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.+
-Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,+[[Imagine:bjc_cv_cs_foto_616.jpg|thumb|100px|left|Ridicarea soclului grupului statuar Matia Corvin]]Grupul statuar „Mathias Rex” din [[Piaţa_Unirii|Piața Unirii]] reprezintă monumentul cel mai cunoscut al orașului Cluj-Napoca, fiind situat lângă [[Biserica_Sfântul_Mihail|Biserica „Sf.Mihail”]], la rândul ei un edificiu monumental, ridicat în Evul Mediu.
-comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care+
-nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre+
-rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.+
-<br>+
-<br>+
-* [[Bibliografie istorică]]<br>+
-* [[Biserici]]<br> +
-* [[Clădiri]]<br>+
-* [[Instituţii clujene]]<br>+
-* [[Istoricul oraşului]]+
-* [[Monumente istorice]]<br>+
-* [[Parcuri şi grădini]]<br>+
-* [[Personalităţi locale]]<br> +
-* [[Pieţe]]<br>+
-* [[Străzi]]<br>+
-* [https://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>+
-<br> +Ideea unui monument dedicat marelui rege al Ungariei din secolul al XV-lea exista încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când Consiliul Local al orașului Cluj a lansat un concurs în acest scop, câștigat în 1894 de sulptorul maghiar [[János Fádrusz]]. Cu ocazia aniversării, în 1896, a o mie de ani de la descălecarea maghiarilor în Pannonia, a fost pusă piatra de temelie a monumentului, în 30 septembrie același an, în prezența reprezentantului personal al împăratului Francisc Iosif, a 37 de membri ai parlamentului de la Budapesta și a președintelui acestuia.
-[[Categorie:Cluj|Cluj]]+ 
-[[Categorie:Bibliografii]]+[[Imagine:bjc_cv_cs_foto_228.jpg|thumb|100px|left|Pregătirea inaugurării grupului statuar Matia Corvin (1)]][[Imagine:bjc_cv_cs_foto_233.jpg|thumb|100px|central|Pregătirea inaugurării grupului statuar Matia Corvin (2)]]
-[[Categorie:Biserici]]+ 
-[[Categorie:Bulevarde]]+Capodopera lui Fadrusz, înfățișându-l pe regele Matei Corvin călare, într-o poziție autoritară, primind omagiul din partea a patru mari comandanți de-ai săi, a fost dezvelită la data de 12 octombrie 1902, în fața unei mulțimi entuziasmate, de către arhiducele Joseph August de Austria, reprezentantul personal al împăratului Francisc Iosif, în prezența a numeroase personalități marcante din Ungaria, printre care președintele Camerei Deputaților, Albert Appony, prim-ministrul Kálmán Széll și terminând cu cel mai mare romancier maghiar, Mór Jókai.
-[[Categorie:Clădiri]]+ 
-[[Categorie:Donaţii şi donatori]]+[[Imagine:bjc_cv_cs_foto_607.jpg|thumb|100px|left|Dezvelirea grupului statuar Matia Corvin (1)]][[Imagine:bjc_cv_cs_foto_167.jpg|thumb|100px|rigt|Dezvelirea grupului statuar Matia Corvin (2)]]
-[[Categorie:Grădini]]+ 
-[[Categorie:Instituţii]]+Tot cu prilejul acestei inaugurări, a fost reamenajată [[Piaţa_Unirii|Piața Centrală]] pentru a face din ea centrul reprezentativ al orașului. De-a lungul timpului, acest spațiu a suferit mai multe reamenajări, în cadrul cărora au fost tăiate mai multe alei care duceau la grupul statuar și a fost organizat spațiul verde. Însuși monumentul a cunoscut câteva intervenții de la inaugurare și până astăzi, unele de restaurare, altele din motive de dispută asupra apartenenței etnice a marelui rege. Astfel, dacă la inaugurare, statuia regelui cuprindea numele acestuia în limba maghiară – MÁTYÁS KIRÁLY -, după Unirea din 1918, acesta va fi scris în limba română – MATEI CORVIN -, iar după 1945 și până astăzi, în limba latină – MATHIAS REX. După 1989, monumentul a fost din nou în centrul unor manifestări politicianiste și naționalist-șovine, atenuate, însă, mult în ultimii ani și prin colaborarea româno-maghiară la restaurarea edificiului statuar în 2010, ceea ce a permis o nouă inaugurare a sa și o vizibilitate mai mare din punct de vedere turistic și cultural.
 + 
 +==Bibliografie==
 +#Alicu, Dorin, ''Cluj-Napoca – Inima Transilvaniei'', Cluj-Napoca, Editura Studia, 1997;
 +#Ciorca, Ioan, Horvath, Leonard (edit.), ''Așezăminte Istorice de Patrimoniu din Cluj-Napoca'', Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2011;
 +#Gaal, Gyorgy, ''Cluj-Napoca. Ghid turistic, istoric, cultural'', Cluj-Napoca, Editura Tortoma, 2014;
 +#Petraș, Irina (coord.), ''Clujul din cuvinte'', Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2008;
 +<br>
 +[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Istoricul oraşului]] [[Categorie:Istoricul oraşului]]
-[[Categorie:Monumente istorice]] 
-[[Categorie:Parcuri]] 
-[[Categorie:Pieţe]] 
-[[Categorie:Personalităţi locale]] 
-[[Categorie:Străzi]] 

Versiunea de la data 11 august 2023 06:38

Cuprins

Dezvelirea Grupului Statuar Matia Corvin, monument emblematic al orașului, opera sculptorului Fadrusz Janos (12.10. 1902)

Ridicarea soclului grupului statuar Matia Corvin
Ridicarea soclului grupului statuar Matia Corvin
Grupul statuar „Mathias Rex” din Piața Unirii reprezintă monumentul cel mai cunoscut al orașului Cluj-Napoca, fiind situat lângă Biserica „Sf.Mihail”, la rândul ei un edificiu monumental, ridicat în Evul Mediu.

Ideea unui monument dedicat marelui rege al Ungariei din secolul al XV-lea exista încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când Consiliul Local al orașului Cluj a lansat un concurs în acest scop, câștigat în 1894 de sulptorul maghiar János Fádrusz. Cu ocazia aniversării, în 1896, a o mie de ani de la descălecarea maghiarilor în Pannonia, a fost pusă piatra de temelie a monumentului, în 30 septembrie același an, în prezența reprezentantului personal al împăratului Francisc Iosif, a 37 de membri ai parlamentului de la Budapesta și a președintelui acestuia.

Pregătirea inaugurării grupului statuar Matia Corvin (1)
Pregătirea inaugurării grupului statuar Matia Corvin (1)
Pregătirea inaugurării grupului statuar Matia Corvin (2)
Pregătirea inaugurării grupului statuar Matia Corvin (2)

Capodopera lui Fadrusz, înfățișându-l pe regele Matei Corvin călare, într-o poziție autoritară, primind omagiul din partea a patru mari comandanți de-ai săi, a fost dezvelită la data de 12 octombrie 1902, în fața unei mulțimi entuziasmate, de către arhiducele Joseph August de Austria, reprezentantul personal al împăratului Francisc Iosif, în prezența a numeroase personalități marcante din Ungaria, printre care președintele Camerei Deputaților, Albert Appony, prim-ministrul Kálmán Széll și terminând cu cel mai mare romancier maghiar, Mór Jókai.

Dezvelirea grupului statuar Matia Corvin (1)
Dezvelirea grupului statuar Matia Corvin (1)
Dezvelirea grupului statuar Matia Corvin (2)
Dezvelirea grupului statuar Matia Corvin (2)

Tot cu prilejul acestei inaugurări, a fost reamenajată Piața Centrală pentru a face din ea centrul reprezentativ al orașului. De-a lungul timpului, acest spațiu a suferit mai multe reamenajări, în cadrul cărora au fost tăiate mai multe alei care duceau la grupul statuar și a fost organizat spațiul verde. Însuși monumentul a cunoscut câteva intervenții de la inaugurare și până astăzi, unele de restaurare, altele din motive de dispută asupra apartenenței etnice a marelui rege. Astfel, dacă la inaugurare, statuia regelui cuprindea numele acestuia în limba maghiară – MÁTYÁS KIRÁLY -, după Unirea din 1918, acesta va fi scris în limba română – MATEI CORVIN -, iar după 1945 și până astăzi, în limba latină – MATHIAS REX. După 1989, monumentul a fost din nou în centrul unor manifestări politicianiste și naționalist-șovine, atenuate, însă, mult în ultimii ani și prin colaborarea româno-maghiară la restaurarea edificiului statuar în 2010, ceea ce a permis o nouă inaugurare a sa și o vizibilitate mai mare din punct de vedere turistic și cultural.

Bibliografie

  1. Alicu, Dorin, Cluj-Napoca – Inima Transilvaniei, Cluj-Napoca, Editura Studia, 1997;
  2. Ciorca, Ioan, Horvath, Leonard (edit.), Așezăminte Istorice de Patrimoniu din Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2011;
  3. Gaal, Gyorgy, Cluj-Napoca. Ghid turistic, istoric, cultural, Cluj-Napoca, Editura Tortoma, 2014;
  4. Petraș, Irina (coord.), Clujul din cuvinte, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2008;


Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"