De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
Toponimie
Strada care se deschide spre est, din colţul nord-estic al Pieţei Unirii, bulevardul 21 Decembrie 1989, este una din cele mai vechi străzi ale “oraşului nou”. Numele ei a fost menţionat deja la 1372 sub forma “Platea Mager utcha”însemnând “strada Maghiarilor”. A primit acest nume probabil datorită faptului că, în timp ce Cetatea Veche era locuită cu precădere de saşi, aici erau mulţi locuitori maghiari.
În recensământul cetăţenilor maghiari din 1453, numele străzii este “Longa Platea”, sau Hosszú utca, ori în traducere “strada Lungă”, deja fiind delimitată partea din interiorul şi din afara cetăţii. Din anii 1660 s-a încetăţenit denumirea de Külső Magyar utca, “strada Maghiară Exterioară” şi Belső Magyar utca, “strada Maghiară Interioară”, deşi partea exterioară, din când în când, era amintită şi ca şi strada Szent Péter, “strada Sf. Petru”. Aceasta se explică prin faptul că, dacă străzile care s-au conturat în afara cetăţii, s-au dezvoltat dinspre cetate, acestă stradă a fost strada principală a satului Szentpéter, al cărui centru este indicat şi azi de biserică. De acolo s-a extins spre oraş, şi unificarea s-a produs de timpuriu.
Schimbările denumirii străzii, conturează istoria oraşului: a fost strada Kossuth Lajos (1899-1920 şi între 1940-1964), Calea Victoriei (între 1920-1929), a purtat numele mareşalului francez Foch (între 1929-1940), a fost strada Lenin (între 1964-1989), iar azi se numeşte 21 Decembrie 1989, după data la care s-au desfăşurat manifestaţiile împotriva dictaturii ceauşiste la Cluj.
Clădiri monument
Prima clădire de pe partea stângă a bulevardului, privind spre est, este a Bisericii Lutherane, situată chiar pe colţ, la intersecţia bulevardului 21 Decembrie 1989 cu strada Regele Ferdinand. Trecând de clădirea centrului commercial Sora, construită la sfârşitul anilor 1930 pentru societatea pragheză Sora, se ajunge în fostul “cvartal unitarian”, în centrul construcţiilor căruia se înalţă Biserica unitariană, şi între care mai poate fi amintită clădirea Liceului Brassai Sámuel.
Dintre clădirilor de locuinţe mai merită semnalată casa de la numărul 20, casa “Napóleon-sasos” sau “casa cu vulturi napoleonieni”, simbol imperial, dar şi al dărniciei. În această casă a locuit în anii 1930 Gaál Gábor şi aici a redactat revista Korunk. Nu în ultimul rând trebuie amintită clădirea de pe colţul stâng de la capătul străzii, azi sediul Prefecturii, construită la 1900 pentru Camera de Comerţ şi Industrie.
Bibliografie
- Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben/Gaal György .- Kolozsvár : Polis Könyvkiadó, 2007, p.91-100.
- Kalauz a régi és az új Kolozsvárhoz : Kolozsvári séták/ Gaal György .- Kolozsvár : Korunk, 1992, p.91-103.
- Povestea „oraşului comoară”. Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale/Lukács József .- Cluj-Napoca : Biblioteca Apostrof, 2005, p.66.
