De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
Date biografice
n. 1789, Milano –d. 1 aug. 1847, Cluj. Întemeietor al scrimei în Ardeal. Maestru de spadă, proprietar de restaurant și hotel, unul din cei mai mari întreprinzători ai timpului, din Transilvania. A jucat un rol important în modernizarea orașului.
În timpul războaielor napoleoniene a căzut prizonier în Rusia. S-a stabilit la Viena unde intenționa să deschidă o școală de scrimă. Aici l-a cunoscut, în 1818, pe contele Béldy Ferenc, la invitația căruia a venit la Cluj.
În 1832 s-a căsătorit cu Kibédi Anna, fiica episcopului reformat Kibédi Sámuel, o femeie cu o cultură solidă. Au avut șase copii, patru băieți și două fete. Gaetano Biasini avea să obțină în 1832 cetățenia care îi dădea dreptul inițierii unor afaceri la Cluj.
În 1818 deschisese o școală de scrimă privată, prima dată în clădirea Redutei, apoi în clădirea Tivoli din Piața centrală (în vecinătatea Palatului Bánffy), apoi în casa contelui Bethlen Domokos. Școala a fost frecventată de membri ai aristocrației locale, precum contele Kendeffy Ádám (personaj cheie al Clujului acelor vremuri, proprietar a 32 de moșii, agricultor de mare anvergură și politician proeminent), sau baronul Lajos Jósika (președinte, la vremea aceea, a Statusului Romano-Catolic Transilvan), contele Béldi Ferenc, baronul Wesselényi Miklós. La inițiativa lui Bölöni Farkas Sándor, în 1824, școala privată a devenit școală publică de spadă, sub numele de Kolozsvári Viadal Iskola. Din 1834 a funcționat ca societate pe acțiuni cu participarea a 26 tineri aristocrați.
Alături de spadă, Gaetano Biasini a predat și limba franceză și italiană, muzică și dans.
În 1835 s-a retras din scrimă, școala fiind preluată de fiul său, și a inițiat un serviciu de închirirere de birje (la acea dată, cele 9 birje nu se dovedeau îndestulătoare pentru cererea din oraș). În 1837 a cumpărat o casă care funcționase ca han în strada Avram Iancu de azi (Külső-Torda), pe care a transformat-o într-un hotel modern, la parterul căruia a deschis o cafenea. Hotelul a fost inaugurat la 7 august 1840. În 1847 avea 31 de camere de închiriat și o sală de popice. Aici se desfășurau și baluri, locul devenind rapid centru al vieții sociale burgheze clujene. De numele lui Biasini se leagă și moda balului florilor sau a balului portocalelor. Cafeneaua hotelului a devenit în acea perioadă locul favorit al studenţilor, care organizau aici întâlniri şi manifestări. La hotelul lui Biasini au poposit Franz Liszt (nov.-dec. 1946), Petőfi Sándor cu soția (oct. 1847), George Barițiu, Nicolae Bălcescu și Cezar Bolliac (iul. 1849), Jókai Mór (mai 1853). Aici era și stația pentru cursa rapidă pentru persoane și mărfuri dintre Budapesta și București, inaugurată de însuși Gaetano Biasini pe post de conductor. La început, puteau fi transportate până la 10 persoane odată. Distanța Budapesta- Cluj era parcursă pe vreme bună în trei zile. Până la 1870 oficiul poștal local a funcționat într-un spațiu închiriat de hotel.
Gaetano Biasini a dezvoltat și alte afaceri la Cluj: a pus bazele primei case de pompe funebre, iar în 1837 și a primului birou de plasare a servitoarelor, cărora le oferea temporar masă și cazare până la angajare, în două camere situate în casa sa, pe strada Potaisa de azi.
A fost înmormântat în Cimitirul Central, odihnind în cripta Biasini.
Bibliografie
- A kolozsvári sportélet életrajzi gyűjteménye (1818-1918)/Killényi András. – Kolozsvár : Ábel Kiadó, 2006, p.44. ISBN (13) 978-973-114-012-4
- Cluj-Napoca. Ghid turistic, istoric, cultural/Gaal György. – Cluj-Napoca : Tortoma, 2014, p.162. ISBN 978-973-8995-17-8.
- Fostul hotel Biasini, Cluj-Napoca la http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=329, accesat la 2 oct. 2017.
- Gaetano Biasini la https://ro.wikipedia.org/wiki/Gaetano_Biasini, accesat la 2 oct. 2017.
- Gaetano Biasini la https://hu.wikipedia.org/wiki/Gaetano_Biasini, accesat la 2 oct. 2017.
