De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
Date biografice
n. 1 septembrie 1832, Cluj – d. 3 aprilie 1916, Cluj Fotograf, inventator, personalitate marcantă pentru istoria fotografiei; proprietar al primului atelier fotografic din Transilvania, inițiator și sponsor al primei reviste de fotografie în limba maghiară, titular al primului curs de fotografie la Universitatea din Cluj
Există puține informații despre copilăria și tinerețea lui Veress. Avea doar 10 ani când și-a pierdut tatăl și datorită situației materiale a familiei cu șase copii, a absolvit doar școala primară. Inițial, s-a pregătit la Cluj pentru meseria de aurar. Bazele fotografiei și le-a însușit la 16 ani de la unchiul său, Budai Károly, sau conform altor surse, de la moșierul Buda Elek, care i-ar fi fost primul dascăl. Primul aparat de fotografiat l-a primit cadou de la mama sa, în 1850, la împlinirea vârstei de 18 ani.
După trei ani și-a deschis atelierul fotografic la Cluj (1853), primul din oraș și chiar din Transilvania. A fost sprijinit financiar de contele Kornis Zsigmond și contele Mikó Imre. Fără concurență, atelierul său a devenit loc de întâlnire al elitei ardelene, politicieni, artiști, oameni de știință, aristocrați, între care Jókai Mór, Munkácsy Mihály, Brassai Sámuel, și Debreczeni Márton. Primul album personal l-a realizat, de altfel, cu portrete ale personalităților locului (1855). În anul 1858 s-a asociat cu pictorul Vastagh György în atelierul de „fotografie și pictură” în care realizau portrete color. Pe lângă portrete a acordat o atenție deosebită peisajelor și fotografiei urbane. Fotografiile despre Cluj și din orașele ardelene ale lui Veress au o valoare istorică. Primul album de fotografii de acest gen a apărut în 1859. Pe copertă se putea citi: Veress Ferencz. Kolozsvár képekben. 1859, iar albumul cuprindea fotografii realizate în anii 1859 - 1860. Albumul a fost un cadou pentru Societatea Muzeului Ardelean, al cărui fotograf avea să devină în anul 1865. Acesta conține 46 de fotografii cuprinse în două volume, fiecare pagină prezentând o fotografie. Majoritatea fotografiilor imortalizează cele mai importante clădiri din oraș. Câțiva ani mai târziu, Veress și-a fotografiat orașul din nou și în 1869 a realizat un nou album, de data aceasta pregătit pentru a fi făcut cadou împărătesei Elisabeta a Austriei și pe care l-a intitulat Kolozsvár és környéke: fényképalbum Veress Ferenc műhelyéből. Cele 59 de fotografii au fost realizate între anii 1867-1869. În următorii ani au urmat albume cu alte orașe și peisaje. Din cele cunoscute până azi, între 1859 și 1873, Veress a realizat albume cu fotografii din cinci orașe și fotografii cu peisaje. Acestea sunt probabil cele mai cunoscute lucrări ale sale. Semnificația acestor realizări ale lui Veress constă și în faptul că el a devenit astfel unul dintre pionierii din Ungaria în demersul de prezentare a orașului prin intermediul fotografiei.
În acea perioadă majoritatea fotografiilor erau alb-negru. Veress a început să manifeste interes şi pentru modestele demersuri de realizare a fotografiei în culori. Cel mai simplu procedeu era colorarea fotografiilor alb-negru, folosit și de Veress și Vastagh în atelierul lor. Mai târziu, Veress a practicat heliochromia, domeniu în care a progresat mult. Din 1866 Veress a făcut experimente în ce priveşte procedeul fixării culorilor. După 23 de ani, la 14 aprilie 1889 a înregistrat un succes notabil în acest sens bucurându-se de aprecirea specialiștilor. În 1899, la expoziția mondială de la Paris, a făcut o demostrație a tehnicii sale generând mult interes din partea fotografilor prezenţi la eveniment. Nu și-a patentat însă descoperirea și, din păcate, nu a reușit să o dezvolte mai departe. De numele său este legată și prima fotografie ceramică din Ungaria. După 1867 a început să se preocupe de fotografiile realizate pe porțelan. Primele piese le-a expus în 1876 la Expoziția de la Seghedin. În atelierul său a ridicat un cuptor pentru experimentele sale. A fost premiat pentru cele 300 de fotografii pe porțelan (plăci de sticlă) expuse la Székesfehérvár în 1876.
La 1 mai 1880, în vechea Galerie de Artă s-a deschis prima Expoziție a Fotografilor Amatori, Veress fiind unul din organizatori. Organizatorii doreau să includă fotografiile într-un muzeu al fotografiei, idee care i-a aparținut lui Veress și a fost făcută publică deja în anul 1862.
Din 1881 a predat la Universitatea din Cluj cursul de fotografie. Este semnificativă și contribuția sa la literatura de specialitate, care l-a făcut cunoscut și pe plan internațional. În anul 1882, pe cheltuiala proprie, a publicat Fényképészeti Lapok, prima revistă de fotografie în limba maghiară, sprijinită moral și material și de baronul Apor Károly. Publicația a apărut fără întrerupere până în anul 1888.
În 1890 a fost obligat să-și închirieze atelierul, care se confrunta cu probleme financiare în condițiile în care Veress investea foarte mult în experimentele sale. În anul 1897 și-a închis în totalitate afacerea și a continuat doar experimentele sale cu fotografia color, s-a dedicat expozițiilor și ideii unui muzeu al fotografiei, fotografiind doar din când în când. Ultima fotografie cunoscută datează din 1911. A fost în comitetul de organizare al expoziției de fotografii de la Cluj, din 1883. În anul 1889 a participat la Expoziția mondială de la Paris, obținând recunoaștere internațională. În 1895 a fost membru în comitetul de organizare al Salonului Național de fotografie de la Cluj.
A fost membru în numeroase societăți și asociații și practic nu au existat manifestații publice la care să nu fie prezent. A fost membru în comitetul de conducere al Sétatéri Egylet (Societății Parcului), membru fondator al primei societăți a fotografilor maghiari (1871), membru corespondent al Camerei de Comerț și Industrie din Cluj (1890), membru fondator al Erdélyi Magyar Kulturális Egyesület – EMKE, membru al Lojei francmasonice Unio (1887), vicepreședinte al Erdélyrészi Kertészeti Egyesület (Societatea Grădinarilor din Ardeal) etc.
A decedat la Cluj, la 84 de ani, fiind înmormântat în Cimitirul Central.
Bibliografie:
- Ferenc Veress, one of the pioneers of photography in Transylvania/ Dorottya Ujvari, in Uncommon Culture. Vol. 5. no. 9/10 (2014), la https://www.academia.edu/19849802/Ferenc_Veress_one_of_the_pioneers_of_photography_in_Transylvania._Uncommon
_Culture._Vol._5._no._9_10_2014_, accesat la 6 iulie 2016
- Fényképészek és műtermek Erdélyben 1839-1916. Tanulmány és okmánytár. – Székelyudvarhely: [s.n.], 2001, p. 51- 64. ISBN 973-96873-9-3
- Veress Ferenc, la https://hu.wikipedia.org/wiki/Veress_Ferenc_(f%C3%A9nyk%C3%A9p%C3%A9sz), accesat la 5 iulie 2016
- Veress Ferenc, la https://pixinfo.com/cikkek/tortenelem_veress_ferenc, accesat la 6 iulie 2016.
