De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
Date biografice
n. 17 oct. 1913, Mediaș - d. 8 iun. 1976, Cluj-Napoca. Medic, eseist, scriitor.
A urmat Liceul Ștefan Ludwig Roth la Mediaș și Liceul Sfântul Vasile din Blaj, apoi Facultatea de Medicină din Cluj (1937). În anul 1938, a susținut teza de doctor-medic Sindromul insuficienței coronariene. A obținut titlul de doctor în științe medicale în anul 1956 cu teza Cercetări asupra dinamicii secretorii a stomacului. În anul 1959 a devenit doctor-docent. A beneficiat de o bursă la Paris (1958), unde a continuat perfecționarea în bolile digestive.
A fost preparator (1938-1942, asistent (1942-1949), la Clinica Medicală I din Cluj. În anul 1941, odată cu intrarea României în războiul împotriva URSS, a fost concentrat la un regiment de cavalerie, care a plecat pe front. Pentru activitatea sa a fost decorat cu Meritul Sanitar și Coroana României cu Spade și Panglică de Virtute Militară. În 1942, s-a căsătorit cu Maria (Ghighi), fiica lui Iuliu Hațieganu. După război, după îndepărtarea din clinică a prof. Iuliu Hațieganu, Octavian Fodor a rămas în clinică, dar nu a mai fost plătit. Astfel, a profitat de existența unui post vacant la Timișoara, unde din 1949 până în 1953 a funcționat ca șef de lucrări la Clinica Medicală II, Institutul de Medicină. A revenit apoi la Cluj, continuându-și ascensiunea în ierarhia didactică, de la lector (1953-1955) la Clinica Medicală II, la conferențiar (1955-1961) și profesor titular (1961-1967) la Clinica Medicală III din Cluj. În anul 1959 a preluat conducerea Clinicii Medicale III și a devenit șef de catedră. Din anul 1957 a îndeplinit sarcini de cercetare științifică în cadrul Institutului de Cercetări Medicale al Academiei R.S.România, în calitate de cercetător științific principal, șef de sector și director al institutului. A contribuit la înființarea Institutul de Sănătate Publică și Cercetări Medicale al Academiei de Medicină, filiala Cluj, pe care l-a condus între anii 1965-1967. În anul 1967 a fost ales rector al Institutului de Medicină și Farmacie Cluj, rămânând în această funcție până la deces (1976).
S-a remarcat prin studii privind aspectele genetice și patologia bolii ulceroase, a enterocolitei cronice și hepatitei epidemice. Este autorul medicamentelor Aspatofort, Ulcostop și Metaspart, folosite în tratarea bolilor ulceroase și a hepatitei cronice. A fost membru în colectivul de redacție al revistelor Zeitschrift für Gastroenterologie și Nuclear Medizin. A fost expert al OMS. A conferențiat în centre medicale din țară și străinătate (Paris, Boston, Leningrad, Los Angeles, Philadelphia, Uppsala, Stokholm etc).
S-a remarcat și ca eseist, publicând volumele: În căutarea unor permanențe și Biologie și vârstă (eseuri, sub redacția sa, 1971). A publicat Cronici de arte plastice, la Tribuna, în conducerea căreia a fost. A sprijinit mișcarea artistică a medicilor (pictură, sculptură, orchestra medicilor).
În anul 1973 a fost ales deputat în Marea Adunare Națională.
A fost membru al Organizației Mondiale de Gastroenterologie, a Societății Internaționale de Medicină Internă, a Uniunii Terapeutice Internaționale, membru de onoare a Grupului de Alergologi și Imunologi din țările latine. A devenit în anul 1969 membru titular al Academiei de Științe Medicale din România. În anul 1963, a devenit membru corespondent, apoi în 1974, membru titular al Academiei Române.
În anul 1965 a primit premiul Ministerului Învățământului pentru activitatea științifică depusă, iar în anul 1973, titlul de Profesor Emerit.
În ce privește păstrarea și cinstirea memoriei lui Octavian Fodor, trebuie să amintim faptul că, la 5 octombrie 1992, a fost desemnat Cetățean de onoare postmortem al Mediașului. De asemenea, la 25 august 2000 a fost înființată la Cluj, Fundația Octavian Fodor pentru sprijinirea procesului de învățământ medical și farmaceutic. La 25 octombrie, fostul Spital Clinic de Adulți din Cluj a primit denumirea de Spitalul Clinic de Urgență Prof. dr. Octavian Fodor, iar la 19 octombrie 2010 s-a înființat Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie Prof. dr. Octavian Fodor Cluj-Napoca, unitate sanitară publică subordinea Ministerului Sănătății, prin reorganizarea Spitalului Clinic de Urgență Prof. dr. Octavian Fodor din Cluj-Napoca, care s-a desființat. Nu în ultimul rând, la 14 iunie 2013, cu prilejul celei de-a IV-a expoziții de literatură filatelică cu participare internațională LITMEDFILA 2013, organizată la Cluj-Napoca, a fost emisă o ștampilă filatelică cu efigiile Acad. Marin Voiculescu și Acad. Octavian Fodor, medici scriitori, la 100 de ani de la naștere.
Publicații (autor/coautor - selectiv)
Concepții noi în icterul cataral (1944); Nefrita acută (1946); Enteropatiile cronice nespecifice (1947); Stomacul operat (1947); Sindromul de malabsorbție (1967); Boala ulceroasă (1968); Hepatita cronică (1970); Enterocolita cronică (1970); Biologie și vârstă (1971); Tratat elementar de medicină internă, 2 vol. (1972, 1973); Rectocolita hemoragică (1975).
Bibliografie
- Centenar dr. Octavian Fodor/Mircea Hodarnau, la http://www.mirceahodarnau.ro/centenar-dr-octavian-fodor/, accesat la 11 august 2017.
- Facultatea de Medicină, școala medicală clujeană și spitalele din Cluj (1500-2000). Scurt istoric/Florea Marin. – Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2004, p.383-390. ISBN 973-686-622-X
- Medici-scriitori români. Mic dicționar/Mihail Mihailide. – București: Viața Medicală Românească, 2001, p.123-124. ISBN 973-9320-76-7
- Personalități clujene (1800-2007). Dicționar ilustrat/Dan Fornade. – Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2007, p.209. ISBN 978-973-133-101
