De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
Date biografice
N. 15 noi. 1868, Iași – d. 19 noi. 1947, Cluj.
Născut într-o familie veche de boieri moldoveni, tatăl său, Gheorghe Racoviță, fiind magistrat și membru fondator al societății literare „Junimea”, Emil Racoviță a început școala la Iași ca elev al marelui Ion Creangă, continuând apoi la liceul „Institutele Unite”.
Urmează Facultățile de Drept și de Științe ale Universității „Sorbona” din Paris, după care lucrează în cadrul stațiunii de biologie marină de la Banyuls-sur-Mer, din sudul Franței, unde studiază viața subacvatică. Se înscrie la doctorat, obținând diploma în 1896 cu subiectul Le lobe céphalique et l'encéphale des annélides polychètes.
Un an mai târziu pleacă, la bordul navei „Belgica”, în expediția din Antarctica (1897-1899), într-o companie internațională de savanți. În timpul acesteia, Emil Racoviță a făcut cercetări asupra vieții balenelor, focilor și a câtorva păsări (în special pinguini) din zona arctică, contribuind cu studiile sale la cele 60 de volume publicate după această expediție.
În anii următori, a studiat viața subacvatică din Mediterana, abordând malurile insulelor Baleare, interioarele unor peșteri, precum Cueva del Drach, unde descoperă crustaceul cavernicul Typhiocryiolana moraguesi, un gen nou pentru știință. A făcut însemnate explorări speologice în Franța, Spania, Algeria, Italia și Slovenia, dezvoltând tot mai mult știința biospeologiei, al cărui creator la nivel mondial este considerat.
Renumele obținut i-au determinat pe membrii Consiliului Dirigent din Transilvania să-i propună un post de profesor la Universitatea Daciei Superioare din Cluj, înființată în 1919, promițându-i și întemeierea unui institut de speologie, care va fi primul de acest tip din lume (1920).
Ca profesor, Emil Racoviță a predat biologia la universitatea clujeană, ocupând și funcțiile de rector (1929-1930) și prorector (1930-1931). În același timp, a fost însoțit la universitatea clujeană, de câțiva colaboratori din Franța, precum Jules Guiart, René Jeannel și elvețianul Alfred Chappuis.
Explorările sale speologice, prin cercetarea a peste 1400 de peșteri, din străinătate și din România i-au permis să extragă circa 150.000 de exemplare micologice, punând bazele unei noi științe, biospeologia, dar și unor lucrări valoroase. Astăzi, în Cluj-Napoca, o stradă, un liceu de prestigiu și Institutul de Speologie, în fața căruia se află bustul său, îi poartă numele. De asemenea, în 2006, când stația antarctică Law a fost dată României, aceasta a primit și numele lui Racoviță, în semn de omagiere a marelui pionier naturalist român.
